FORUMUL INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN HUNEDOARA

1. Legislație specifică privind asigurarea calităţii educației

La data de 03 septembrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.
Așadar, actuala Lege a educației naționale nr. 1/2011 a fost înlocuită din luna septembrie cu două noi acte normative care fac parte din pachetul de legi ale educației „România Educată” (Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar și Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior).
În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.
În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi servicii educaţionale, în conformitate cu standardele de calitate în vigoare.
Asigurarea calităţii este realizată printr-un ansamblu de acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii sau programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului funcţional.
Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
Modul concret de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare în sistemul de învăţământ preuniversitar este realizat prin OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, realizat în baza vechii legi a învățământului preuniversitar.

2. Evaluarea externă a calităţii educaţiei

Evaluarea externă a calităţii educaţiei se realizează prin desfăşurarea de activităţi şi tehnici având caracter operaţional şi aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calităţii, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

3. Controlul calităţii educaţiei

Controlul calităţii educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:
a)monitorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP) şi birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale acesteia;
b)monitorizarea specială complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este necesar, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIIP.
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea unităţii de învăţământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea şi adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de calitate.
Politicile şi standardele de asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internaţional, dar şi cu cele privind realitatea socială şi nevoile educaţionale ale elevilor.
ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menţinerii acreditării în învăţământul preuniversitar.
Unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de proprie-tari ai imobilelor din domeniul public local sau judeţean, după caz, au obligativitatea de a asigura obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.

4. Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei

Asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei se realizează în baza unor standarde de calitate şi metodologii de evaluare instituţională privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepţie de la prevederile de mai sus, metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, a alternativelor educaţionale şi a unităţilor de învăţământ special se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.

5. Componentele asigurării calităţii

Componentele asigurării calităţii cuprind cel puţin:
a)criterii;
b)standarde de calitate;
c)indicatori de performanţă;
d)rezultate.
Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
a)planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor învăţării;
b)monitorizarea rezultatelor;
c)evaluarea internă privind asigurarea calităţii educaţiei;
d)evaluarea externă privind asigurarea calităţii educaţiei;
e)îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.
Componentele şi procesele de asigurare a calităţii educaţiei şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:
a)nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;
b)tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
c)tipul programului de studii;
d)forma de învăţământ.
Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii:
a)capacitatea instituţională;
b)eficacitatea educaţională;
c)managementul calităţii.
Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:
a)structurile şi procesele instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică beneficiarii primari şi alte părţi interesate;
b)baza materială şi optimizarea utilizării acesteia;
c)resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii;
d)digitalizarea proceselor instituţionale.
Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:
a)conţinutul şi relevanţa programelor de studiu;
b)învăţarea, predarea şi evaluarea centrate pe elev;
c)rezultatele învăţării;
d)activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;
e)dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice şi elevilor, inclusiv prin implementarea unor proiecte sau activităţi de educaţie nonformală şi informală, respectiv participarea în mobilităţi de scurtă sau lungă durată;
f)activitatea financiară a organizaţiei.

6. Managementul calităţii

Managementul calităţii este descris prin următoarele criterii:
a)strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii educaţiei, inclusiv respectarea eticii şi deontologiei;
b)proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;
c)proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării, inclusiv de către elevi;
d)proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e)bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
f)transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările obţinute;
g)funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei conform prevederilor legale;
h)acurateţea raportărilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

7. Asigurarea internă a calităţii

Directorul şi consiliul de administraţie ai unităţii de învăţământ sau, după caz, ai unităţii de educaţie extraşcolară sunt direct responsabili de calitatea educaţiei furnizate.
La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din România funcţionează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei (CEAC), în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei, precum şi strategia acesteia se elaborează şi se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor şi a structurilor asociative ale părinţilor.
Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.
Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde:
a)1-3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;
b)un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c)un reprezentant al părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;
d)un reprezentant al elevilor, în cazul învăţământului liceal şi postliceal;
e)un reprezentant al consiliului local;
f)un reprezentant al minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanţii părinţilor sau ai elevilor.
Pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, alta decât o unitate de învăţământ, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei cuprinde următoarele categorii:
a)1-3 reprezentanţi ai furnizorului;
b)1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c)1-3 reprezentanţi ai angajatorilor.

8. Atribuţiile CEAC

Atribuţiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea cali-tăţii educaţiei sunt:
a)coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor prevăzute la art. 233 alin. (7) din LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023- a învăţământului preuniversitar;
b)elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;
c)elaborează o strategie care cuprinde cel puţin următoarele direcţii: rezultatele învăţării, reducerea analfabetismului funcţional, reducerea absenteismului, abandonului şcolar şi părăsirii timpurii a şcolii, precum şi promovarea excelenţei;
d)formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.

9. Evaluarea externă a calităţii

Evaluarea externă a calităţii educaţiei cuprinde:
a)evaluarea capacităţii instituţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
b)evaluarea eficacităţii educaţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
c)evaluarea managementului calităţii la nivel instituţional;
d)evaluarea calităţii programelor de studii sau de calificare oferite;
e)evaluarea concordanţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală;
f)evaluarea comparativă interinstituţională a aceluiaşi tip de program de studii sau de calificare oferit de diferite unităţi de învăţământ preuniversitar.
Evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în RNEE.
Membrii RNEE participă la cursuri de formare iniţială şi, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei, organizate de ARACIIP sau de alte structuri partenere.
Selecţia membrilor RNEE se realizează astfel încât aceştia să realizeze activităţile de evaluare externă a calităţii, fiind independenţi prin respectarea prevederilor care nu permit existenţa conflictelor de interese.
La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, reprezentanţi ai elevilor, reprezentanţi ai părinţilor, iar pentru învăţământul liceal tehnologic, reprezentanţi ai patronatelor şi ai angajatorilor.
Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 198 din 4 iulie 2023- a învăţământului preuniversitar, se înfiinţează Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP), instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordona-rea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor şi personalului care îndeplineşte atribuţii de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP, denumite în continuare BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei.
ARACIIP este condusă de un preşedinte, ales în baza rezultatului unui concurs desfăşurat conform unei metodo-logii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, pentru un mandat de 4 ani.
ARACIIP este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, precum şi din venituri proprii.

10. Veniturile proprii ale ARACIIP

Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a)venituri obţinute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
b)perceperea unor tarife de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c)fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;
d)donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite.
La nivelul ARACIIP funcţionează Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, denumită în continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie de către personalul didactic de predare şi personalul de conducere, de îndrumare şi control de la nivelul sistemului naţional de învăţământ.
CNIS funcţionează în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morală şi profesională, care are experienţă în inspecţie şcolară sau management educaţional de cel puţin 5 ani.
Membrii CNIS sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei pe un mandat de 4 ani, în urma unui concurs organizat de către ARACIIP, pe baza metodologiei care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a pre-zentei legi.
În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligaţia să se abţină de la luarea oricărei decizii afectate de interesul personal.
Prin interes personal se înţelege orice situaţie în care aceştia trebuie să se pronunţe asupra unei contestaţii/sesizări care priveşte un cadru didactic angajat al unităţii de învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, soţul/soţia sau o persoană care are calitatea de rudă de până la gradul III sau afin.
ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din:
a) Direcţia generală de inspecţie şcolară,
b) Direcţia generală de asigurare a calităţii şi departamente/servicii/ birouri/compartimente,
c) birourile judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti (la nivel de judeţ).
Persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică nu pot exercita simultan o funcţie în cadrul ARACIIP.
În termen de 30 de zile de la intrarea în situaţia de incompatibilitate, persoana are obligaţia de a se suspenda din funcţia de la ARACIIP.

11. Atribuţii ARACIIP

ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele de calitate pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)propune ministrului educaţiei, în colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind educaţia specială, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
c)propune ministrului educaţiei standardele specifice de calitate privind educaţia timpurie, educaţia extraşcolară, alternativele educaţionale şi serviciile complementare, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
d)elaborează şi propune ministrului educaţiei metodologia-cadru de evaluare instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ din învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
e)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ special, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
f)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodi-ce a furnizorilor de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
g)propune ministrului educaţiei metodologia pentru auto-rizarea privind funcţionarea provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de educaţie extraşcolară, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
h)propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evalua-rea periodică a alternativelor educaţionale, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
i)realizează activitatea de evaluare instituţională, autori-zare şi acreditare a unităţilor de învăţământ preuniversi-tar/a unităţilor de educaţie extraşcolară;
j)propune Ministerului Educaţiei autorizarea, acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar/unităţilor de educaţie extraşcolară. Autorizarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
k)realizează evaluarea externă periodică a calităţii pentru unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile de educaţie extraşcolară prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul naţional al experţilor în evaluare şi acreditare, denumit în continuare RNEE, în vederea autorizării de funcţionare provizorie, acreditării;
l)propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calităţii învăţământului preuniversitar şi, periodic, propuneri de îmbunătăţire a acestora;
m)realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea de monitoriza-re şi control al calităţii;
n)realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
o)realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică şi inspecţia de specialitate;
p)colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
q)recomandă Ministerului Educaţiei şi CNFDCD, după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor, politici în formarea resursei umane din învăţământul preuniversitar;
r)publică rezultatele evaluărilor externe şi actualizează lunar următoarele registre:
(i) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate;
(ii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar evaluate extern periodic;
(iii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu;
(iv) Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin;
(v) Registrul furnizorilor de educaţie antepreşcolară;
s)elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici şi alte materiale de informare privind asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
ş)organizează cursuri de formare iniţială şi, periodic, cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei pentru angajaţi şi membrii RNEE;
t)publică un raport anual cu privire la propria activitate;
ţ)elaborează şi implementează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare;
u)propune ministrului educaţiei metodologia privind avizarea organizaţiilor furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
v)propune ministrului educaţiei metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică şi integritate, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
w)propune ministrului educaţiei regulamentul de in-specţie şcolară generală, tematică şi inspecţie de specialitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

12. Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ

Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP, cu inspectorii judeţeni/ai municipiului Bucureşti şi cu membrii CEEMC, dacă este cazul, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w).
În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.
Inspecţia tematică, prin birourile judeţene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, al activităţii cadrelor didactice.
În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din judeţul de provenienţă.
ARACIIP colaborează cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.
Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calităţii se realizează de către BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP.
Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei.
Componenţa Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenţi şi membrii observatori, stabiliţi prin ordin al ministrului educaţiei.
Membrii permanenţi sunt numiţi, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani.
Membrii observatori sunt numiţi pentru un mandat individual de un an, fără drept de vot.
ARACIIP dispune de birouri judeţene de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară, cu personalitate juridică.
Acestea sunt conduse de un director numit în urma câştigării concursului pentru ocuparea funcţiei de director.
Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea funcţiei de director se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
BJ-ARACIIP sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea acestora se va realiza astfel:
a)numărul de posturi, structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)la nivelul fiecărui birou judeţean există angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Procedura de ocupare a posturilor acestora este stabilită prin regulament.
Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este realizată cu implicarea colaboratorilor înscrişi în RNEE şi membrilor CEEMC;
c)activitatea birourilor judeţene este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor acestora;
d)cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta lege.

13. Atribuții BJ-ARACIIP/ BMB-ARACIIP

În domeniul asigurării calităţii educaţiei, BJ-ARACIIP/ BMB-ARACIIP au următoarele atribuţii:
a)analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti;
b)monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ;
c)realizează activităţi de formare iniţială şi periodică în domeniul asigurării calităţii educaţiei, sub coordonarea metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judeţ;
d)realizează şi publică periodic studii şi analize cu privire la situaţia calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preuniversitar din judeţ, care contribuie la recomandările de politică publică educaţională privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
e)participă la recrutarea corpului de evaluatori înscrişi în RNEE, informând periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situaţia acestora;
f)organizează schimburi de experienţă şi alte activităţi care vizează schimbul de bune practici privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei, atât pentru angajaţii BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cât şi pentru membrii RNEE din judeţ;
g)sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării şi actualizării bazei de date a unităţilor de învăţământ/nivelurilor/specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate şi evaluate periodic în judeţ.
În domeniul inspecţiei şcolare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)realizează activităţile specifice inspecţiei şcolare generale, tematice şi de specialitate cu respectarea metodologiei prevăzute la alin. (10) lit. w);
b)monitorizează implementarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice;
c)sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară.
Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotărârea Guvernului.
Numărul maxim de posturi va fi cel puţin egal cu numărul de posturi din cadrul ARACIP la care se adaugă posturile transferate din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti aferente atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică.

14. Dispoziții tranzitorii

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ho-tărârii Guvernului privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa de minimum 2 ani în activitatea de inspecţie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.
Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia sunt numiţi de către preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ detaşat în cadrul agenţiei sau al birourilor judeţene/Biroului Municipiului Bucureşti de către angajatori, în conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
Personalul ARACIIP şi al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual.
Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern.
ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.

Notă: În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“, „Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar“ se va citi „Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar“.

Bibliografie:
1. Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar
2. OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare