Având în vedere prevederile art. 17 alin. (6) lit. j) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare care obligă consilierul juridic ,,să informeze conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului”, vă transmit Informarea juridică nr. 8 din 18.02.2019 cu denumirea:
Asistenţa medicală în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor Ministerul Sănătăţii emite în anul 1995 Ordinul nr. 1.955 din 18 octombrie 1995 prin care sunt aprobate Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, norme valabile și în prezent, atât în unitățile publice cât și în cele private. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 59 bis din 22 martie 1996.
Ulterior, Ordinul a fost modificat și completat succesiv de Ordinul nr. 1.033 din 18 august 2004, de Legea nr. 263 din 19 iulie 2007 și de Ordinul nr. 1.086 din 27 septembrie 2016.
Normele de igienă aprobate prin O.M.S. nr. 1.955 din 18 octombrie 1995 sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor din sistemul public şi privat.
Nerespectarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor atrage răspunderea disciplinară, administrativ-contravenţională, materială, civilă ori, după caz, penală a persoanelor vinovate de abaterile săvârşite, potrivit legii.
Începând cu anul 2007, domeniul creșelor a fost reglementat special prin dispozițiile Legii nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, lege publicată în Monitorul Oficial nr. 507 din 30 iulie 2007.
La data de 09 februarie 2011 a intrat în vigoare Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 care asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea educaţiei naţionale reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional. În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii educaţiei naţionale prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispoziţiile Legii educaţiei naţionale.
În anul 2012, în temeiul art. 27 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si al art. 24 din Legea nr. 263/2007privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei a adoptat Hotărârea nr. 1252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolara.
Potrivit regulior de interpretare a textelor legale, aceste acte normative completează cadrul general specificat de Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.
Norme privind existența și amenajarea spațiilor
Pentru asistenţa medicală în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se vor asigura următoarele spaţii:
1. cabinet medical în: creşe*), grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, case de copii preşcolari şi şcolari, unităţi şcolare din mediul urban sau grupuri şcolare industriale din mediul rural, internate şcolare (în cazul în care sediul acestora este diferit de cel al unităţilor şcolare), instituţii de învăţământ superior, tabere de odihnă;
2. izolator: în creşe*), leagăne, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, case de copii preşcolari şi şcolari, internate şcolare, tabere de odihnă;
3. infirmerie: în case de copii şcolari, internate şcolare, tabere de odihnă.
În izolatoare şi infirmerii şcolare se va asigura separarea bolnavilor pe sexe.
Numărul de paturi în izolator va fi de 1% din efectivul copiilor, iar la infirmerie, de 2% din efectivul copiilor, dar nu mai puţin de 2 paturi.
Leagănele vor avea şi o secţie de carantină cu un număr de paturi reprezentând cel puţin 10% din totalul locurilor.
Casele de copii şcolari, precum şi unităţile de preşcolari şi şcolari cu paturi pentru deficienţi psihici, motori şi senzoriali vor avea o cameră pentru carantină cu un număr de paturi de minimum 5% din numărul total, dar nu mai puţin de 5 paturi.
Cabinetele medicale din creşe*) şi leagăne vor fi dotate cu instrumentar, aparatură, medicamente, materiale sanitare, mobilier de către direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti.
Cabinetele medicale din celelalte unităţi pentru copii şi tineri vor fi dotate cu instrumentar, aparatură, medicamente, materiale sanitare, mobilier tip M.S. de către direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti, dotarea cu restul mobilierului revenind conducerilor unităţilor respective.
Izolatoarele şi infirmeriile vor fi prevăzute cu apă curentă.
Personalul medico-sanitar va fi obligatoriu dotat cu echipament de protecţie conform regulamentelor existente.
Promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor
Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii:
1. să controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii şi tineri, asigurând în acest scop materialele necesare pentru igienă individuală a acestora;
2. să controleze periodic igienă individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a îmbrăcămintei şi a lenjeriei de pat şi să ia măsurile necesare în caz de constatare a unor deficienţe;
3. să interzică utilizarea pentru alte activităţi a personalului care lucrează în blocul alimentar sau care manipulează alimente;
4. să interzică folosirea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienică a grupurilor sanitare, precum şi la unele activităţi în cadrul blocurilor alimentare, pentru a căror prestare este necesar controlul stării de sănătate;
5. să asigure şi să controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare, periodice şi la imunizări, precum şi la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit programelor stabilite de organele sanitare;
6. să stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate, la controalele medicale periodice şi la imunizări;
7. să comunice medicului, care are în supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de boală transmisibilă în termen de 24 de ore de la depistarea acestuia, precum şi orice caz de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau de inhalarea de substanţe toxice, cât şi cazurile suspecte de toxiinfecţii alimentare;
8. să organizeze puncte sanitare de prim-ajutor (inclusiv în atelierele şcolare) şi să le doteze pentru acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accident sau de intoxicaţie, conform baremurilor stabilite de către Ministerul Sănătăţii;
9. să asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanţă şcolară;
10. să asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi educativ-sanitare susţinute.
Starea de igienă şi confort în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor
Conducerile unităţilor pentru copii şi tineri răspund de menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, îngrijindu-se de:
1. întreţinerea igienică permanent a terenului, localurilor, instalaţiilor şi mobilierului;
2. maturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;
3. întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi folosirea corespunzătoare a materialelor de curăţenie şi a substanţelor dezinfectante şi prin spălare şi dezinfectare zilnic şi la necesitate;
4. întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de cazare, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţii;
5. dezinsecţia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori se constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor;
6. colectarea şi transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei sanitare. Platformele pentru colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanţă de minimum 10 m de clădirea unităţii;
7. asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şcolare, casele de copii şcolari, internatele şcolare şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare sau la nevoie;
8. în taberele de odihnă vor fi asigurate efectuarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare (repararea clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a utilajelor şi aparatelor blocului alimentar; dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă egale cu numărul consumatorilor; stabilirea modului şi a locului de spălare a inventarului moale; asigurarea apei calde necesare blocului alimentar şi îmbăierii săptămânale a elevilor; efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea taberei; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului şi a infirmeriei).
Starea de igienă şi confort în taberele de odihnă
În organizarea taberelor de odihnă se vor respecta indicaţiile medicale cu privire la regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr, precum şi alte reglementări ale Ministerului Sănătăţii (aviz epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale în fişa de tabără, existentă examenelor medicale periodice la personalul taberei şi la cadrele didactice însoţitoare, controlul clinic în centre anume destinate, cu 24 de ore înainte de plecarea în tabără, cu consemnarea într-un proces-verbal a situaţiei medicale a elevilor şi a însoţitorilor care pleacă în tabără).
Examenele medicale profilactice, inclusiv triajul epidemiologic după vacanţe, precum şi activitatea medicală de orientare şcolară şi profesională se efectuează potrivit normelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.
Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor
Unităţi pentru copii antepreşcolari (creşe*), leagăne):
• în dormitoare se va asigura un cubaj de aer de minimum 8 mc pentru un copil, iar în spaţiul de joacă din sălile de grupa se va asigura un cubaj de aer de minimum 5 mc pentru un copil;
• microclimatul din sălile de grupă şi din dormitoare va asigura o temperatura de 22-24 grade C, o umiditate relativă de 40-50% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
• iluminatul artificial în camerele de primire va fi de 300 lucşi, iar în sălile de grupă va fi de 200 lucşi. Prizele şi întrerupătoarele electrice vor fi amplasate mai sus decât posibilitatea de atingere a copiilor şi vor fi protejate;
• se vor asigura următoarele obiecte sanitare: o cădiţă cu scurgere la reţeaua de canalizare pentru maximum 10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru maximum 10 copii şi un duş flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii.
Pentru copiii sub 2 ani vor fi prevăzute şi oliţe individuale, care vor fi utilizate, spălate şi dezinfectate astfel încât să se evite riscul apariţiei unor boli transmisibile.
Oliţele vor fi păstrate între perioadele de folosire în recipiente cu soluţie dezinfectantă, astfel încât să fie complet acoperite.
Pentru personalul adult vor fi prevăzute: o cabină WC şi o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum şi un duş flexibil pentru 10 persoane, conform reglementărilor în vigoare;
• în dormitoare, paturile vor fi amplasate la o distanţă de minimum 1 m faţă de perete, iar intervalele între rânduri vor fi de 0,75-1 m;
• se va asigura cazarmamentul adecvat vârstei copiilor (saltea, pled, muşama de protecţie), 2-3 schimburi de pat şi de lenjerie pentru fiecare copil;
• amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani se va face numai la parterul clădirii.
În unităţile pentru preşcolari:
• se va asigura un cubaj de aer de 8 mc pentru un copil, în camerele de grupă folosite şi ca dormitoare sau/şi săli de mese, precum şi în dormitoarele cu paturi fixe, din colectivităţile cu program săptămânal şi casele de copii preşcolari, şi de 5 mc pentru un copil, în cazul utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în dormitoarele cu paturi fixe din grădiniţele cu program prelungit se admite un cubaj de cel puţin 6 mc pentru un copil;
• microclimatul din sălile de grupă şi dormitoare va asigura o temperatură de 20-22 grade C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
• se vor asigura 150 lucşi pentru iluminatul incandescent (sau minimum 24 W/mp) şi 300 lucşi pentru iluminatul fluorescent în sălile de grupă;
• mobilierul (scaunele şi măsuţele pentru 4 preşcolari) va respecta următoarele dimensiuni (în funcţie de vârsta şi talia copiilor):
o scăunele de 3 dimensiuni (tabelul nr. 4);
o măsuţe de 3 dimensiuni (tabelul nr. 5);
• în toate unităţile pentru preşcolari vor fi asigurate obiecte sanitare în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul nr. 6;
• amplasarea chiuvetelor se va face la o înălţime de 45 cm faţă de podea pentru copiii în vârstă de 3-4 ani, 50 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani şi 55 cm pentru copiii în vârstă de 5-6 ani.
• în grădiniţele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi fixe, se pot folosi în sălile de grupa paturi pliante pentru somnul de după-amiază al copiilor, cu condiţia ca acestea să fie dimensionate la talia preşcolarilor, să asigure o poziţie fiziologică confortabilă în timpul somnului şi să fie dotate cu cazarmamentul corespunzător dimensiunilor paturilor.
În unităţile şcolare şi studenţeşti:
• în sălile de clasă şi cursuri se va asigura un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană, iar în dormitoare cubajul de aer va fi, pentru o persoană, următorul:
o pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 mc;
o pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 mc;
o pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 mc;
• microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri va asigura o temperatură de 18-20 grade C, o umiditate relativă de 20-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se va asigura o temperatură de 18-19 grade C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s.
o În sălile de educaţie fizică temperatura va fi de 16-18 grade C;
• în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul artificial fluorescent va asigura minimum 300 lucşi (pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau minimum 24 W/mp).
o În sălile de desen se vor asigura 400-500 lucşi (pentru iluminatul incandescent minimum 40 W/mp).
o În sălile de gimnastică şi de festivităţi va fi asigurat un iluminat artificial de 200 lucşi;
• obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti vor fi asigurate în conformitate cu reglementările în vigoare;
• sălile de educaţie fizică vor fi prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe;
• în fiecare sală de clasă (de curs) se vor asigura trei dimensiuni de bănci aşezate "în amfiteatru" pentru evitarea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi. Dimensiunile băncilor vor fi de 8 mărimi pentru următoarele grupe de înălţime a elevilor (studenţilor):
o 101-110 cm 141-150 cm
o 111-120 cm 151-160 cm
o 121-130 cm 161-170 cm
o 131-140 cm peste 171 cm.
Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor asigura în aşa fel activitatea şcolară a elevilor, încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ.
Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în taberele de odihnă, între o serie şi alta, va fi de 2 zile.
Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, vor fi adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.
Elevii din clasele I-IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală. Greutatea conţinutului ghiozdanului nu va depăşi 2-2,5 kg.
La nivelul oficiilor din creşe*) se vor respecta următoarele condiţii:
1. mobilierul şi instalaţiile vor cuprinde un dulap pentru depozitarea veselei (separat pe grupe de copii), masa acoperită cu tablă zincată sau cu alt material inoxidabil, chiuvetă dublă pentru spălat, dezinfectat şi zvântat vesela, sistem de apă caldă şi rece, reşou pentru încălzirea unor mâncăruri;
2. asistenta coordonatoare a creşei*) va controla, zilnic, starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor.
Pentru servirea meselor în sălile de grupa din creşe*), grădiniţe şi case de copii preşcolari se vor asigura următoarele condiţii:
1. mâncarea va fi adusă de la bucătărie în vase acoperite;
2. personalul care aduce mâncarea de la bucătărie va purta echipament sanitar de protecţie a alimentelor şi va avea efectuate examinările medicale periodice specifice personalului din unităţile de alimentaţie colective şi prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare;
3. în unităţile pentru preşcolari se interzice cu stricteţe folosirea la servitul mesei, la debarasarea veselei şi la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia grupurilor sanitare;
4. se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;
5. feţele de masă se vor păstra între orele de servire a meselor în aşa fel încât să fie ferite de contactul cu praful, muştele sau gândacii;
6. înlocuirea feţelor de masă murdare se va face ori de câte ori este nevoie;
7. măsuţele pe care se serveşte masa copiilor vor fi şterse, în prealabil, cu o soluţie clorigenă de 1%;
8. una dintre măsuţe va fi folosită, în exclusivitate, pentru aşezarea vaselor mari;
9. înainte de servirea mesei, copiii se vor spăla pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la preşcolari) şi a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe*));
10. în colectivităţile de preşcolari, supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, prin sondaj, cadrelor medii sanitare ale colectivităţii;
11. după servirea mesei se vor efectua operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcţionalitate);
12. paharele copiilor, pentru băut apă între mese, vor fi strict individualizate şi vor fi păstrate în locuri ferite de praf sau de contactul cu insectele;
13. se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupa;
14. montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari nu se va face înainte de terminarea curăţeniei de după servirea mesei.
În semiinternatele şcolare fără bucătărie se vor asigura următoarele condiţii:
1. amenajarea obligatorie a unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei, cu un ghişeu pentru servirea mesei, o uşă pentru debarasarea veselei din sala de mese şi o chiuvetă dublă;
2. aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al altei unităţi de alimentaţie colectivă numai cu mijloace de transport auto, care să nu fie folosite în alte scopuri, în recipiente cu capace etanşe, care să asigure o ermetizare perfectă;
3. montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru unele dintre mâncărurile servite;
4. asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă (de la reţeaua oraşului sau prin sisteme proprii de încălzire). Această spălare va consta în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă cu adaos de sodă de 1-2% sau de detergenţi de 1-2%, dezinfecţie cu soluţie clorigenă (var cloros sau cloramină 0,5-2%) timp de 20-30 de minute, clătire cu apă rece şi zvântare;
5. depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;
6. asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr egal cu cel al consumatorilor care servesc masa, interzicându-se spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori;
7. montarea, la ferestrele încăperilor semiinternatului, a sitelor împotriva infestării cu muşte; pentru uşile de acces în oficiu se vor asigura mijloace mecanice de protecţie în acest scop;
8. asigurarea pentru personalul semiinternatului a echipamentului de protecţie şi a efectuării la zi a examinărilor medicale prevăzute de instrucţiunile Ministerului Sănătăţii pentru angajaţii unităţilor de alimentaţie colective;
9. păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 36-48 de ore, în scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;
10. efectuarea, la sfârşitul fiecărei săptămâni, a curăţeniei generale şi, trimestrial, a operaţiunilor de dezinsecţie a semiinternatului;
11. efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor semiinternatului, anual sau ori de câte ori este nevoie;
12. interzicerea folosirii sălii de mese pentru alte activităţi (artistice, didactice, meditaţii);
13. individualizarea strictă a lenjeriei în semiinternatele cu paturi, alături de montarea de cuiere sau amenajarea de dulapuri-vestiare;
14. asigurarea de către cadrul mediu sanitar de la cabinetul medical al şcolii cu semiinternat a controlului zilnic al stării igienico-sanitare şi al funcţionalităţii semiinternatului, precum şi al stării agregatelor frigorifice. Acelaşi cadru sanitar va controla şi starea de sănătate a personalului, consemnând constatările într-un caiet anume destinat, care va fi contrasemnat de directorul unităţii şcolare respective;
15. asigurarea în sala de mese (ca şi în orice cantină şcolară sau studenţească) a unei suprafeţe de cel puţin 1,2 mp/elev;
16. interzicerea aşezării scaunelor pe mese în timpul efectuării curăţeniei de după servirea mesei.
În laboratoarele şcolare vor fi asigurate următoarele condiţii:
1. iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
2. temperatura de 18-20 grade C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
3. cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
4. amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de absorbţie a gazelor degajate;
5. obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie care posedă substanţele toxice;
6. manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi laboranţii instruiţi şi numai în nişe;
7. respectarea strictă a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor (inclusiv închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie spre interiorul acestora şi păstrarea substanţelor chimice în dulapuri închise sub cheie, iar pentru cele toxice, în recipiente cu semnul "cap de mort" şi cu denumirea substanţelor respective);
8. montarea în laboratoarele de chimie a instalaţiilor de apă şi gaze;
9. acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente şi uşor lavabile;
10. interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor materiale;
11. dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor specifice substanţelor toxice existente în laborator;
12. în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii vor purta obligatoriu halate de protecţie.
În atelierele şcolare se vor asigura următoarele condiţii:
1. cubaj de aer de 9-15 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;
2. temperatura interioară de 16 grade C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu sau mare (tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere), iar în celelalte, de +18 grade C;
3. iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3 - 1/4;
4. iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu iluminatul local;
5. amplasarea de grătare în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton;
6. situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de torace +/- 5 cm. În acest scop se vor monta minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se vor aşeza grătare de lemn sub picioare;
7. montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar pulberi, gaze sau vapori;
8. adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
9. diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
10. interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
11. purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
12. dotarea atelierelor de mecanică şi de tâmplărie cu truse de prim-ajutor în caz de accidente;
13. dotarea atelierelor de mecanică şi de prelucrare a lemnului cu chiuvete pentru spălarea mâinilor, săpun şi prosop de hârtie;
14. interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă;
15. respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de eventualele tulburări ale stării de sănătate a elevilor.
În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor (studenţilor) conducerile unităţilor respective răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării elevilor (studenţilor) sau a contractării unor îmbolnăviri de către aceştia (boli transmisibile, intoxicaţii etc.).
În creşe*) şi leagăne se va avea în vedere dotarea corespunzătoare a sălii de joc (ţarcuri, jucării, tobogane etc.), precum şi a curţii colectivităţii (nisipare, umbrele, cumpene etc.), cât şi organizarea activităţii în funcţie de vârsta copiilor.
Norme de igienă a procesului instructiv-educativ
În grădiniţe şi case de copii preşcolari vor fi respectate următoarele perioade de activităţi obligatorii:
• pentru grupele mici: 10-15 minute;
• pentru grupele mijlocii: 15-20 minute;
• pentru grupele mari: 20-25 minute;
• pentru grupele pregătitoare: 25-30 minute.
Pentru grupele mici se va asigura o singură perioada de activitate obligatorie.
Pentru grupele mijlocii şi mari se vor asigura două perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de 15 minute între ele.
Pentru grupele pregătitoare se vor asigura trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de 15 minute între ele.
Pentru formele de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional, complementar, postliceal şi universitar, în scopul prevenirii apariţiei manifestărilor de oboseală şi surmenaj cronic, este necesar ca numărul zilnic de ore de activitate şcolară, în orar, să nu depăşească următoarele limite:
• pentru învăţământul primar:
o clasa I = 3-4 ore pe zi
o clasele a II-a - a IV-a = 4 ore pe zi;
• pentru învăţământul gimnazial:
o clasele a V-a - a VIII-a = 4-5 ore pe zi;
• pentru învăţământul liceal, profesional şi complementar:
o clasele a IX-a - a XII-a = 5-6 ore pe zi;
• pentru învăţământul postliceal şi universitar:
o 6 ore pe zi.
Activitatea de scriere nu se va desfăşura la clasele I-a II-a la prima oră, deoarece este o activitate obositoare.
Orele de educaţie fizică nu vor fi efectuate în prima oră a turei de după-amiază şi nici în ultimă oră de curs (indiferent de tură).
Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.
Situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu va fi evitată.
Se va evita planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se va planifica o teză pe săptămână.
Tezele şi lucrările de control planificate nu vor fi situate în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.
Programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee va începe după ora 7,30 şi nu va depăşi ora 19,00.
Durata activităţii zilnice de instruire practică va fi de 1-3 ore pentru elevii din învăţământul gimnazial şi de maximum 5-6 ore pentru cei din învăţământul liceal şi profesional.
Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului. Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă, care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă care nu trebuie să depăşească 50 cm, cu o diferenţă de nivel de cel mult 4 m.
Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m.
Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în ateliere şcolare sau în întreprinderi vor fi instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii şi vor dispune de echipamentul individual de protecţie, conform normativelor în vigoare.
La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se va ţine seama de starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională.
Regimul de activitate şi de odihnă în taberele şcolare va fi organizat în funcţie de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a elevilor. Se va acorda o atenţie sporită în supravegherea elevilor cu deficienţe intelectuale sau senzoriale, în situaţia cazării în aceeaşi serie a acestora împreună cu elevii normali, educatorii răspunzând nemijlocit de securitatea copiilor cu deficienţe.
Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor respecta şi prevederile ordinelor ministrului sănătăţii nr. 863/1995 şi nr. 611/1995, iar pentru cele vizând problemele de igienă mediului în aceste colectivităţi, şi prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 981/1994.
----
*) Notă CTCE:
A se vedea şi dispoziţiile LEGII nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 30 iulie 2007.
Conform alin. (2) al art. 23 din acelaşi act normativ, în termen de 30 de zile de la publicarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii Publice modifică corespunzător Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările şi completările ulterioare."
Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa
http://legistm.ro.
Drepturi de autor: Copyright © 2019 Ion Nistor. Toate drepturile rezervate, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completările ulterioare. Intregul continut este proprietatea exclusiva a autorului și nu poate fi reprodus, modificat, transferat, distribuit, republicat, copiat sau transmis în orice formã, incluzând dar nelimitandu-se la forma electronica, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Autentificare
Inregistrare
FAQ
Cautare
Membrii
