FORUMUL INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN HUNEDOARA

1. Generalități privind abaterea disciplinară
În învăţământul preuniversitar, personalul angajat este format din personal didactic şi personal nedidactic.
Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic de predare asociat, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar și a inspectoratelor școlare, procedura legală de cercetare disciplinară şi de sancţionare a personalului didactic, şi/sau didactic auxiliar, se derulează după un algoritm specific educației.
Atunci când personalul didactic şi/sau didactic auxiliar din unităţile de învăţământ preuniversitar săvârşeşte fapte, abateri, încălcări ale eticii profesionale, performanţe slabe în activitatea didactică, sau alte acte de natură să atragă răspunderea disciplinară, se declanşează procedura disciplinară care, în final, se poate concretiza în sancţionarea acestor categorii de personal.
Este important să facem menţiunea că, deşi legea organică a educaţiei naţionale tratează problematica abaterilor disciplinare şi a sancţiunilor aplicabile personalului didactic / didactic auxiliar în Titlul IV – Statutul personalului didactic, Capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar, Secţiunea a 11 –a - Răspunderea disciplinară şi patrimonială, totuşi, aceste aspecte se coroborează cu prevederile paralele ale Codului muncii, cu modificările și completările ulterioare.
Sancţionarea angajaților este un act de cele mai multe ori ingrat, dar în acelaşi timp necesar pentru buna desfăşurare a activităţii manageriale.
Atragerea răspunderii disciplinare a angajaților vizează două aspecte, respectiv aspectele de fond și aspectele de procedură. Aspectele de fond se referă la săvârşirea unor fapte ce constituie abatere/abateri disciplinare, în accepţiunea celor prevăzute de lege. Aspectelor de ordin procedural trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, întrucât numai în urma parcurgerii unei anumite proceduri de cercetare, în finalul căreia să se stabilească cu certitudine săvârşirea unei abateri, poate fi aplicată temeinic și legal o sancţiune, în funcţie de anumite criterii.
Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârşeşte cu vinovăţie o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici (art. 247 alin. (2) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare).
Abatere disciplinară este şi încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform art. 280 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Alte acţiuni / inacţiuni care se includ în categoria abaterilor disciplinare:
- abateri disciplinare prevăzute expres în legi speciale (cele legate de încălcarea demnităţii personale a angajaţilor prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare așa cum sunt definite prin lege, pentru care trebuie stabilite sancţiuni corespunzătoare, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, cu modificările și completările ulterioare).
- întârzierile sau absenţele de la program, consumul de băuturi alcoolice/substanțe intezise în timpul programului sau prezentarea la serviciu sub influenţa alcoolului, fumatul în locurile nepermise, nerespectarea regulilor privind sănătatea şi securitatea în muncă, nerespectarea sau neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, refuzul de a aduce la îndeplinire recomandări formulate în lumina prevederilor legale în urma unor acţiuni de control, verificări, inspecţii, sau alte asemenea, insubordonarea etc.
- încălcările deontologiei profesionale printr-o conduită morală neconformă (art. 233 din Legea nr. 1/2011, actualizată).
Abaterile disciplinare se prestabilesc de către angajator și se cuprind în Regulamentul intern.
Angajatorul nu poate aplica o altă sancţiune disciplinară în afara celor prevăzute de legislaţia în materie (care vor fi detaliate mai jos) şi nici nu poate înscrie în Regulamentul intern alte asemenea sancțiuni.

2. Sesizarea angajatorului
Sesizarea angajatorului se poate materializa prin două căi:
1. Din surse externe: prin sesizări, petiţii, reclamaţii, alte categorii de corespondenţă (clasică sau electronică).
Art. 280 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare precizează că orice persoană poate sesiza în scris unitatea de învăţământ/instituţia cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui în abatere disciplinară.
,,(3) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ pentru faptele săvârşite de personalul angajat în legătură cu atribuţiile din fişa postului;
b) la secretariatul inspectoratului şcolar pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al inspectoratului şcolar, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabililor numiţi de inspectoratul şcolar;
c) la registratura Ministerului Educaţiei pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi personalul de îndrumare, de control şi de execuţie din cadrul Ministerului Educaţiei”.
Cercetarea prealabilă, element obligatoriu
,,(3^1) Instituţia abilitată să soluţioneze sesizarea va face o cercetare prealabilă, al cărei rezultat se va discuta/analiza în consiliul de administraţie al instituţiei în cauză, care va decide, dacă este cazul, începerea cercetării efective pentru abaterile prezumate săvârşite, aprobând în aceeaşi şedinţă de lucru comisia care va efectua această cercetare”.
Cercetarea prealabilă se concretizează într-un Proces-Verbal/Raport, cu concluzii și propuneri.
Important: Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la secretariat/ registratură.
Orice document de această natură se înregistrează la intrarea în instituţie, fie în registrul de sesizări şi reclamaţii, fie în registrul de corespondenţă şi urmează calea legală de soluţionare.
2. Prin autosesizare, caz în care conducătorul sau organele de conducere colective, prin Referatul de sesizare propune demararea procedurii de cercetare disciplinară prealabilă.
Referatul de sesizare / Nota de serviciu se înregistrează la registratura unităţii de învăţământ, în maxim 6 luni de la săvârşirea abaterii, aşa cum prevede art. 252 alin. (1) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
,,Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei”.
Important: Termenul legal privind cercetarea faptei şi comunicarea deciziei: cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar /instituţiei.

3. Emiterea deciziei (dispoziţiei/ordinului) de numire a comisiei de cercetare a abaterii prezumate
În urma analizării referatului / sesizării / petiţiei / reclamaţiei / adresei, angajatorul poate dispune sau nu cercetarea disciplinară.
Pe documentul de sesizare se dă ori rezoluţia referitoare la efectuarea cercetării, fie cea referitoare la clasarea sesizării (respectiv se mentionează prin nota de serviciu, decizia cu privire la una din cele două măsuri):
-în primul caz se desemnează comisia însărcinată cu efectuarea cercetării care va propune sau nu, în final, sancţiunea;
-în al doilea caz, se clasează cazul.
Numirea comisiei de cercetare disciplinară
Comisiile de cercetare disciplinară sunt constituite conform art. 280 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
,,(5) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în soluţionarea sesizării, după respectarea prevederilor alin. (3), după aprobarea lor de către:
a) consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ;
b) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pentru funcţiile de conducere din unităţile/instituţiile de învăţământ, pentru personalul de îndrumare şi control şi pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare, precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de către inspectoratul şcolar;
c) ministrul educaţiei, pentru funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar emite decizia de numire a comisiei, în baza hotărârii consiliului de administraţie (art. 93 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Inspectorul școlar general emite decizia de numire a comisiei, în baza hotărârii consiliului de administraţie a inspectoratului școlar.
Componenţa comisiei de cercetare a abaterii prezumate
Aplicabile sunt prevederile art. 280 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
,,(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar, personalul contractual, personalul de îndrumare şi de control şi personalul de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru personalul de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
c) pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
d) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
e) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
f) pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de inspectoratul şcolar, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, un inspector şcolar şi 1-2 directori de unităţi/instituţii de învăţământ, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea”.
Decizia se înregistrează în registrul de decizii al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică în termen tuturor celor care fac parte din comisie, prin grija secretariatului unităţii, sub semnătură.

4. Convocarea autorului abaterii prezumate la efectuarea cercetării disciplinare
Conform art. 280 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 251 alin. (2) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, în vederea desfăşurării cercetării disciplinare, salariatul va fi convocat în scris de comisia însărcinată cu efectuarea cercetării, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
,,(6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare”.
Între data convocării şi cea a efectuării cercetării disciplinare trebuie să treacă un termen de minim 48 de ore.
Obiectul scrisorii de convocare îl constituie aducerea la cunoștința salariatului, a faptei (motivului) care face obiectul cercetării disciplinare.
Scrisoarea de convocare se predă salariatului, cu semnătura de primire, ori, după caz, prin recomandată cu aviz de primire, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta; efectele se produc de la data comunicării.
Convocarea salariatului la o altă adresă decât cea corectă, cu consecința neefectuării cercetării, atrage anularea deciziei de sancţionare.

5. Audierea salariatului
Elementul esenţial al efectuării cercetării disciplinare îl constituie audierea (ascultarea) salariatului.
Angajatul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
În cursul cercetării disciplinare, salariatul cercetat are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare.
Ascultarea salariatului se finalizează prin nota explicativă/nota de relaţii pe care acesta o dă (conţine întrebările formulate de membrii comisiei şi răspunsurile salariatului).
Angajatorul are posibilitatea ca pe perioada cât durează cercetarea menționată să suspende contractul celui în cauză, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, republicat.
O situație particulară este neprezentarea salariatului la convocare. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum refuzul şi de a da declaraţii scrise se constată prin Procesul-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării (art. 280 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Neprezentarea salariatului convocat pentru cercetarea disciplinară, fără un motiv obiectiv constituie, prin ea însăşi, abatere disciplinară care justifică aplicarea unei sancţiuni celui în cauză (situatia este prevăzută de art. 251 alin. (3) din Codul muncii, republicat.
Deoarece salariatul nu a dat curs convocării, nu se mai justifică mențiunea din decizia de sancționare, cerută imperativ de art. 252 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, referitoare la motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat in timpul cercetării.
În decizia de sancționare se va menționa de ce nu s-a putut efectua cercetarea (neprezentarea celui convocat).

6. Derularea cercetării disciplinare
Derularea cercetării disciplinare are în vedere respectarea art. 280 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare.
,, (6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
(7) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, respectiv de către ministru, în funcţie de instituţia care a numit comisia de cercetare disciplinară prin decizie/ordin. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată”.
În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente.
Se cercetează punctual toate aspectele avute în vedere şi care pot conduce la concluzia referitoare la săvârşirea sau nu a abaterii disciplinare.
În timpul şi cu ocazia cercetării se verifică toate documentele care au legătură cu abaterea prezumată şi se solicită relaţii verbale şi / sau scrise de la toţi salariaţii care au implicare directă sau colaterală cu faptele cercetate.
Se realizează / întocmesc de către membrii comisiei situaţii, centralizatoare, verificări, recalculări pe care le consideră relevante pentru rezultatele cercetării abaterii prezumate.
Se anexează copii xerox certificate pentru conformitate cu originalul, după toate documentele verificate şi considerate relevante.
Cadrul didactic / didactic auxiliar cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
Toate aspectele constatate de membrii comisiei în urma efectuării cercetării, vor fi consemnate în raportul efectuării cercetării, în ordinea lor, arătându-se atât aspectele pozitive cât şi cele negative.
Important: Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratură/secretariat.

7. Întocmirea raportului efectuării cercetării disciplinare
Cercetarea disciplinară se va finaliza cu un proces-verbal / raport întocmit de comisia de cercetare împuternicită; la acesta se ataşează nota explicativă a salariatului, respectiv toate documentele de lucru întocmite şi considerate a fi relevante în susţinerea constatărilor / recomandărilor formulate.
Raportul poate cuprinde o recapitulare a etapelor parcurse și poate contribui la individualizarea sancţiunii.
Cuprinsul raportului cercetării disciplinare
În raport se consemnează elementele conform art. 280 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
-prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită,
- urmările potenţiale ale faptei / faptelor săvârşite,
- existenţa sau inexistenţa vinovăţiei,
- rezultatele cercetării, inclusiv, după caz, refuzul nejustificat al salariatului de a se prezenta şi de a-şi motiva poziţia,
- motivarea pentru care apărările sale au fost înlăturate,
- probele administrate,
- orice alte date concludente,
- propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propunerea de clasare a sesizării,
- motivarea propunerii.
Motivarea propunerii de sancţionare
La motivarea propunerii de sancţionare trebuie să se ţină cont, în temeiul art. 250 din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, de următoarele:
• împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
• gradul de vinovaţie a salariatului;
• consecinţele abaterii disciplinare;
• comportarea generală în serviciu a salariatului;
• eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Raportul trebuie semnat de către membrii comisiei de cercetare, pe fiecare pagină, jos.
Raportul se înregistrează la acelaşi număr ca sesizarea / petiţia / reclamaţia / adresa / referatul de sesizare / nota de serviciu.
Înaintarea raportului comisiei de cercetare
Raportul comisiei de cercetare se prezintă spre aprobare organului colectiv de conducere, potrivit art. 282 din Legea nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare:
,,Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei”.
Formularea propunerii de sancţionare
În conformitate cu art. 281 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare, propunerea de sancţionare în urma derulării cercetării, se formulează după cum urmează:
,,(1) Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(2) Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general.
(3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei naţionale şi se comunică prin ordin.
(4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei naţionale, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin”.
În baza raportului şi a procesului verbal al consiliului de administraţie, se întocmesc:
- decizia de sancţionare (dacă s-a propus şi s-a aprobat sancţionarea),
- adresele de răspuns către petenţi / salariaţii care au întocmit referatul de sesizare, care sunt de asemenea înregistrate la acelaşi număr şi constituie documentele pentru descărcarea de responsabilitate a salariaţilor cărora le-a fost repartizată spre soluţionare sesizarea / petiţia / reclamaţia / adresa / referatul de sesizare / nota de serviciu.

8. Emiterea deciziei de sancţionare
Constatând vinovăţia salariatului, după efectuarea cercetării (sau după constatarea imposibilităţii efectuării ei datorită culpei celui în cauză), consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar urmează să stabilească sancţiunea disciplinară, în baza propunerii comisiei.
Important: Conform art. 249 alin. (2) din Codul muncii, republicat, este interzisă aplicarea mai multor sancţiuni pentru aceeaşi abatere.
Conform art. 281 alin. (1) din Legea nr. 1 / 2011, actualizată, pentru personalul didactic / didactic auxiliar care a săvârşit o abatere disciplinară şi a fost cercetat disciplinar, directorul unităţii de învăţământ preuniversitar dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Conform art. 281 alin. (2) din Legea nr. 1 / 2011, actualizată, pentru personalul de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, care a săvârşit o abatere disciplinară şi a fost cercetat disciplinar, inspectorul şcolar general, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Important: Dacă se emite decizia de sancţionare fără parcurgerea acestor etape, repectiv fără respectarea acestor termene, aceasta va fi nelegală (nulă).
Elemente esenţiale care trebuie să se regăsească în cuprinsul deciziei de sancţionare
Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în forma scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţa despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Potrivit alin. (2) al art.268 din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, decizia trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competenţa la care sancţiunea poate fi contestată.
Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Important: Lipsa unuia dintre elemente atrage nulitatea absolută a măsurii.
Decizia de sanctionare disciplinara trebuie semnată de persoana care are abilitarea legală să o emită (directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general/ministrul educației).
Decizia de sancţionare se înregistrează în registrul de decizii al unităţii de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratului şcolar (în funcţie de autoritatea care a emis-o).
Sancţiunile disciplinare aplicabile
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica în conformitate cu art. 280 alin. (2) din Legea nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare, în funcţie de gravitatea abaterilor săvârşite, sunt:
a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Important: Nu se pot aplica amenzi disciplinare, în conformitate cu art. 249 alin. (1) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
Observaţie: Este de aşteptat ca sancţiunile să fie acordate în concordanţă cu gravitatea abaterilor săvârşite, dar şi gradual, în funcţie de săvârşirea anterioară a altor abateri disciplinară, respectiv de aplicarea anterioară a altor sancţiuni.

9. Comunicarea deciziei de sancţionare
Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
Decizia se comunică salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
Nu are nicio relevanţă dacă salariatul nu se găseşte la acel domiciliu sau la acea reședinţă, indiferent din ce motiv, inclusiv că între timp s-a mutat, nici că el refuză primirea.
În Regulamentul Intern pot fi reglementate și alte modalități de comunicare oficială între angajator și angajați (fax, variante on line, etc.).

10. Contestarea deciziei de sancţionare
Dacă sancţionarea a fost aplicată în baza Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, atunci decizia de sancţionare poate fi constestată conform art 280 alin. (8), astfel:  
,,(8) Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere din unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul de conducere, de îndrumare şi de control şi contractual din inspectoratele şcolare, membrii comisiilor/consiliilor numiţi de către inspectoratul şcolar şi personalul de conducere, de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta decizia, în termen de 15 zile de la comunicare, la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei.
(9) Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei .
(10) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat”.
Important: Conform art. 280 alin. (9) din Legea nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare, normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei sunt stabilite prin OMECTS nr. 3866 din 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si atributiile Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului si ale colegiilor de disciplina de pe langa inspectoratele scolare judetene.

11. Punerea în aplicare a deciziei de sancţionare
Prevederile deciziei de sancţionare trebuie puse în aplicare de către compartimentele secretariat/contabilitate al unităţii de învăţământ preuniversitar, după caz, prin:
- ataşarea deciziei de sancţionare la dosarul personal al cadrului didactic /didactic auxiliar sancţionat;
- operarea în statul de plată a reţinerilor, a diminuărilor de salariu, sau a celorlalte modalităţi de sancţionare pecuniară prevăzute de legislaţie, după caz;
- ţinerea unei evidenţe a sancţiunilor care au fost aplicate personalului didactic / didactic auxiliar.

12. Reabilitarea disciplinară
Important: Prin modificările aduse Codului muncii, a fost introdusă o prevedere adaptată după Codul penal, care, în acest caz, este extrem de favorabilă salariaților sancționați.
Codul muncii, republicat prevede la art. 248 alin. (3):
,,Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în forma scrisă”.

13. Cadrul legislativ aplicabil
• Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările și completările ulterioare;
• O.M.E. nr. 4.183/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• O.M.E.C.T.S. nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare judeţene;
• O.S.G.G. nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
• O.M.E.N. nr. 5.113 /2014 privind aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a instituţiilor şi unităţilor subordonate / coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar;
• Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar din anul în curs;
• Reglementări generale naţionale sau internaţionale (aplicabile sau orientative):
o Standardele internaţionale de management / control intern;
o Carta Drepturilor Omului;
o Legislaţia Europeană a drepturilor omului.
o Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii:
-Regulamentul de Ordine Interioară a unităţii (R.O.I.)
-Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.)
o Circuitul documentelor
o Manualul de proceduri operaţionale scrise, formalizate pe activităţi, aprobate de conducătorul unităţii de învăţământ;
o Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial / intern elaborat în cadrul unităţii de învăţământ;
o Hotărâri ale instanțelor judecătorești.

Copyright © 2022-2023 Toate drepturile rezervate, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completările ulterioare.

La adresa de mai jos obtineti procedura, cu modele de documente