FORUMUL INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN HUNEDOARA

Stadiul implementării/aplicării Legii nr. 198/2023 – a învăţământului preuniversitar

Pe 4 iulie 2023, Parlamentul României a adoptat o nouă lege care prevede schimbări semnificative în ceea ce privește oferta de școlarizare, administrarea și finanțarea învățământului preuniversitar. Legea apare într-un moment critic pentru dezvoltarea țării și reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și stabilește principii și valori pentru educația preuniversitară, cum ar fi echitatea, calitatea, relevanța și eficiența.
Legea învățământului preuniversitar din 2023 și inițiativa „România Educată” Legea învățământului preuniversitar, adoptată în iulie 2023, oferă un nou cadru pentru înființarea și funcționarea structurilor de învățământ în România. Structura actului normativ este cuprinsă în Anexa nr.1.
În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 introduce standarde didactice, salarii mai mari și posibilități de perfecționare profesională la locul de muncă, pentru a sprijini activitatea didactică într-un mod eficient.
Legea redefinește atribuțiile pentru evaluarea și sprijinirea școlilor, astfel încât acestea să beneficieze de îndrumări coerente sub aspectele cele mai importante pentru îmbunătățirea activității lor.
Legea sporește alocările bugetare pentru investiții în competențe profesionale, în resurse didactice și în sisteme de prelucrare a datelor necesare pentru a îndeplini obiectivele reformei.
De asemenea, alocă mai multe resurse pentru unitățile de învățământ preuniversitar și elevii dezavantajați.
De la trecerea la democrație, România a introdus mai multe schimbări legislative majore în sistemul de învățământ, dar această reformă se remarcă din două motive.
În primul rând, este prima care se bazează pe o viziune pe termen lung pentru sectorul educației, pornind de la analiza și consultările naționale desfășurate sub umbrela inițiativei prezidențiale „România Educată”.
În al doilea rând, reforma are loc în contextul unei creșteri semnificative a fondurilor europene acordate României prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR) 2021-2026.
Investițiile din acest plan susțin direct unele dintre măsurile prezentate în legea învățământului preuniversitar din 2023 și în raportul „România Educată” (European Commission, 2022[1 ]).
Sunt disponibile finanțări pentru a ajuta unitățile de învățământ preuniversitar să reducă abandonul școlar, să își dezvolte capacitatea de conducere și să își perfecționeze sistemul de bugetare și planificare strategică (European Parliament, 2023[2]).
Reformele vizează soluționarea problemelor legate de calitate și echitate în învățământ Investind în organismele de specialitate, în unitățile de învățământ și în cadrele didactice din sistem, noul program de reformă urmărește să soluționeze multe dintre provocările legate de calitate și echitate din învățământul preuniversitar din România. Rezultatele în materie de învățare și de participare se situează cu mult sub țintele UE pentru 2030.
Țintele Uniunii sunt reducerea la sub 15% a ponderii tinerilor de 15 ani cu rezultate școlare slabe și ca rata abandonului școlar să fie mai mică de 9 % (Council of the European Union, 2021[3]).
Conform Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) al OCDE, un procent mare de elevi nu dobândesc competențele de bază la citire, științe și matematică.
Deși a crescut mai puțin între 2018 și 2022 decât media țărilor UE, ponderea elevilor români cu rezultate slabe la toate cele trei materii (sub nivelul 2) rămâne semnificativ mai mare. Aproximativ 49% dintre elevii români au obținut scoruri sub nivelul 2 la matematică, 42% la citire și 44% la științe, cu mult mai mult decât media UE.
O altă provocare majoră este tranziția către învățământul secundar superior. În ciuda progreselor, România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană: 15,6 % dintre tinerii de 18- 24 de ani nu au finalizat învățământul secundar superior și nu participă în nicio formă de educație sau formare profesională (Eurostat, 2022[4]).
Reformele introduc schimbări la nivel de conducere pentru a consolida echipele specializate din Ministerul Educației și din agențiile sale Legea învățământului preuniversitar din 2023 modifică organizarea sistemului de învățământ din România.
Prin lege se restructurează și se înființează noi agenții specializate cu rolul de a susține evaluarea și perfecționarea unităților de învățământ preuniversitar, calitatea procesului didactic, precum și utilizarea datelor și a dovezilor pentru elaborarea politicilor.
De exemplu, pachetul legislativ stabilește că Agenția Română pentru Asigurare a Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP) este principala instituție națională cu atribuții de evaluare a unităților de învățământ preuniversitar.
Se înființează noul Centru Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD), pentru a asigura o mai mare coerență a politicilor privind cadrele didactice și pentru a promova și menține standarde ridicate în profesie.
De asemenea, se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Institutul de Științe ale Educației ca entități separate.
Aceste instituții vor fi responsabile de elaborarea curriculumului, de coordonarea sistemului național de evaluare și examinare pentru a monitoriza rezultatele școlare ale elevilor, precum și de realizarea unor cercetări independente pentru fundamentarea elaborării și evaluării politicilor publice.
În cadrul Ministerului Educației, se constituie echipe noi care contribuie la coordonarea, implementarea și monitorizarea politicilor planificate.
Direcția Generală de Implementare a Proiectului România Educată (DGIPRE) a fost înființată pentru a face din România Educată o realitate prin coordonarea, monitorizarea și evaluarea eforturilor de reformă. DGIPRE va fi sprijinită de o nouă unitate care va găzdui și va dezvolta sistemul informatic de gestionare a datelor educaționale al Ministerului Educației.
De asemenea, Ministerul Educației intenționează să creeze un nou Centru Național pentru Educație Incluzivă (CNEI) care să elaboreze politici menite să asigure integrarea și sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).
Împreună, cu condiția disponibilității resurselor umane și financiare adecvate, aceste modificări în sistemul de guvernanță au potențialul de a dezvolta funcții specializate și de a consolida capacitățile cruciale de planificare, coordonare și monitorizare din Ministerul Educației.
Prezentare generală a contextului Legea învățământului preuniversitar din 2023 își propune să consolideze politicile publice în materia evaluării și asistării unităților de învățământ preuniversitar.
Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP) devine principala instituție națională cu atribuții de evaluare a unităților de învățământ preuniversitar, iar inspectoratele școlare se restructurează astfel încât să își concentreze activitatea pe sprijinul acestor unități de învățământ.
Scopul acestor măsuri este să elimine suprapunerea atribuțiilor de evaluare și de inspecție în România, să îmbunătățească calitatea evaluării unităților de învățământ preuniversitar și să le ofere mai multă îndrumare și sprijin.
Această secțiune prezintă recomandări pentru promovarea acestor reforme, astfel încât evaluarea unităților de învățământ preuniversitar să se transforme dintr-un proces administrativ într-o resursă pe care acestea și autoritățile școlare județene o pot folosi pentru a îmbunătăți rezultatele școlare ale elevilor.
Analiza modificărilor prevăzute în pachetul legislativ Noul pachet legislativ este menit să consolideze politicile în domeniul evaluării unităților de învățământ preuniversitar și sprijinului acordate acestora, precum și să le permită să își asume treptat un rol mai important în asigurarea și îmbunătățirea calității.
Un cadru național unic de evaluare a unităților de învățământ preuniversitar promovează o înțelegere comună privind calitatea învățământului.
În cadrul reformei se înființează ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, fosta ARACIP) ca principală instituție națională cu atribuții de evaluare în învățământul preuniversitar.
ARACIIP va continua să realizeze autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar.
În plus, preia în atribuții realizarea inspecțiilor generale, tematice și de specialitate, efectuate anterior de Inspectoratele Școlare Județene.
Concentrarea acestor atribuții în cadrul unei agenții naționale oferă ocazia de a îmbunătăți calitatea, independența și eficiența evaluării unităților de învățământ preuniversitar.
Printre aspectele notabile ale acestor reforme se numără:
● ARACIP a introdus recent un nou cadru de evaluare care pune un accent mai mare pe perfecționarea unităților de învățământ preuniversitar.
În anul școlar 2021-2022, ARACIP a introdus un nou cadru de indicatori de calitate, mai puțin birocratic și orientat mai puțin pe conformitate și mai mult pe obținerea de dovezi care pot ajuta unitățile de învățământ să se perfecționeze. Există mai puține standarde de calitate, ceea ce reduce sarcina de raportare a unităților de învățământ și permite evaluatorilor și școlilor să se concentreze mai profund asupra practicilor care contribuie la calitatea educației (OECD, 2013[13]).
De asemenea, noile standarde promovează o perspectivă mai holistică și mai contextualizată asupra calității, incluzând procesele (cum ar fi calitatea procesului didactic și metodele de evaluare) asupra cărora unitățile de învățământ pot acționa pentru a se îmbunătăți.
● Deși mai echilibrat, noul cadru ar putea ilustra mai bine bunele practici în domeniile în care unitățile de învățământ preuniversitar au puncte slabe, în special învățarea, echitatea și incluziunea, precum și managementul educațional.
Predarea, evaluarea și rezultatele școlare sunt combinate într-un singur domeniu al cadrului de evaluare.
Separarea proceselor didactice de rezultatele școlare ale elevilor, așa cum este cazul în țările OCDE, ar determina unitățile de învățământ să monitorizeze rezultatele elevilor și să reflecteze asupra modului în care este evaluată și susținută învățarea.
De asemenea, cadrul și raportarea nu acordă o atenție suficientă conducerii, echității și incluziunii în unitățile de învățământ preuniversitar.
Nu se acordă atenție explicită managementului educațional (prin existența unui standard dedicat care să definească modalitățile prin care managerii pot conduce planificarea, evaluarea, coordonarea și îmbunătățirea proceselor didactice), chiar dacă îmbunătățirea conducerii unităților de învățământ este o prioritate guvernamentală.
În plus, declarațiile privind echitatea și incluziunea sunt formulate în termeni generali și nu oferă unităților de învățământ suficiente îndrumări privind adaptarea la diversitatea elevilor și la cerințele elevilor defavorizați.
Formatul de raport de evaluare al ARACIP nu conține o secțiune dedicată modului în care unitățile de învățământ preuniversitar sprijină elevii dezavantajați.
● Cadrul de evaluare ar putea fi prezentat într-un format mai accesibil. Descriptorii pentru fiecare standard oferă o listă de cerințe, mai degrabă decât cele mai bune practici. Reformularea descriptorilor astfel încât să prezinte și bune practici ar ajuta evaluatorii și unitățile de învățământ să vizualizeze și să înțeleagă bunele practici.
De asemenea, standardele sunt prezentate într-o matrice lungă care combină toate nivelurile de școlarizare, de la preșcolar la profesional, și toate tipurile de evaluare (autorizare, acreditare, evaluări periodice).
Ar fi mai folositor un cadru mai simplu, cu standarde comune și manuale personalizate cu standarde diferențiate.
● Un cadru unitar de evaluare externă și internă poate contribui la promovarea unei înțelegeri comune a calității unităților de învățământ, cu condiția ca acestea să știe cum să îl aplice. Standardele ARACIIP vor ghida evaluarea externă și autoevaluarea unităților de învățământ, iar evaluatorii ARACIIP vor folosi autoevaluarea acestora ca sursă principală de dovezi în evaluarea externă.
Un astfel de context este pozitiv și esențial pentru orice evaluare care urmărește să consolideze capacitatea de acțiune a unităților de învățământ preuniversitar (OECD, 2013[13]).
ARACIIP urmează să dezvolte resurse care să ajute unitățile de învățământ să folosească pe deplin standardele. Directorii și comisiile pentru asigurarea și evaluarea calității educației ar avea nevoie de cursuri de formare, de instrumente practice de evaluare a calității și de date ușor de utilizat privind indicatorii-cheie de calitate.
Finanțarea disponibilă în prezent prin intermediul PNRR pentru formarea a 10 000 de directori, manageri și inspectori școlari poate fi esențială pentru remedierea acestor lacune de capacitate.
Direcțiile județene
Direcțiile județene (actualele inspectorate școlare) vor fi responsabile de sprijinirea școlilor în vederea atingerii standardelor naționale de calitate; această măsură de reformă este binevenită, dar ar putea merge mai departe. Inspectoratele școlare vor fi reorganizate în direcții județene pentru învățământul preuniversitar.
Acestea vor renunța la majoritatea atribuțiilor de inspecție și vor deveni centre de monitorizare și sprijin pentru unitățile de învățământ.
Acest pas pozitiv poate elimina povara controalelor administrative, reduce riscul de interferență politică în managementul școlilor și de a redirecționa eforturile autorităților școlare județene către sprijinul școlilor.
Cu toate acestea, pentru ca direcțiile județene să devină centre de sprijin, alte măsuri vor fi, de asemenea, necesare.
Printre considerentele importante se numără:
● Reforma reorientează atribuțiile direcțiilor județene către monitorizarea și sprijinirea școlilor dar nu elimină evaluarea sumativă. Conform Legii învățământului preuniversitar, personalul din cadrul direcțiilor județene poate participa în continuare la evaluarea (inspecții de specialitate) cadrelor didactice în vederea certificării și promovării.
Profesia didactică, acest lucru poate submina funcția de sprijin pe care o au autoritățile școlare județene și integritatea evaluării cadrelor didactice.
Legislația secundară va trebui să clarifice modul în care autoritățile școlare județene vor participa la identificarea unităților de învățământ care necesită evaluare urgentă și la acțiunile subsecvente pentru cele considerate a nu corespunde standardelor.
● Direcțiile județene vor prelua personal cu experiență limitată în sprijinirea unităților de învățământ.
Doar o mică parte din acest personal are competențele necesare pentru a monitoriza calitatea cu ajutorul datelor.
În faza inițială a reformei, direcțiile județene vor funcționa în mare parte cu angajații actuali ai inspectoratelor școlare, care au fost formați și au lucrat ca inspectori, unii timp de mai multe decenii.
Acești specialiști vor avea nevoie de reconversie profesională și de sprijin semnificativ pentru a sprijini procesele de autoevaluare, planificare și îmbunătățire ale unităților de învățământ.
Aceasta este atât o chestiune de competențe tehnice, cât și de mentalitate. Pentru a percepe reprezentanții autorităților școlare județene ca îndrumători și nu ca inspectori, unitățile de învățământ vor trebui să vadă o schimbare semnificativă de abordare.
De remarcat că puține autorități județene dispun de personal calificat pentru a ajuta unitățile de învățământ să introducă date în Sistemul integrat de management al școlarității (SIMS), viitorul sistem de gestionare a datelor din România (în prezent SIIIR -Sistemul de date și de monitorizare), sau să interpreteze și să utilizeze aceste date pentru a monitoriza calitatea la nivelul întregului județ.
● O mai mare colaborare interjudețeană poate contribui la îmbunătățirea competențelor tehnice ale personalului din direcțiile județene.
Va fi o provocare să se dezvolte competențe suficiente pentru monitorizarea și sprijinirea unităților de învățământ în fiecare dintre cele 42 de județe ale României.
Există riscul ca județele mai mari și cu resurse mai mari să concentreze competențele și fondurile suplimentare (așa cum fac deja), în timp ce județele mai mici și mai izolate să rămână cu personal insuficient și incapabile să ceară sprijin financiar și tehnic.
● La nivel central, Ministerul Educației va trebui să își adapteze propriile funcții și competențe pentru a dezvolta direcțiile județene. În prezent, inspectoratele școlare sunt coordonate de Direcția Generală Învățământ Preuniversitar (DGIP).
Aceasta elaborează cadrul de reglementare pentru unitățile de învățământ preuniversitar și pentru autoritățile școlare județene, consiliază aceste autorități cu privire la aplicarea reglementărilor și monitorizează respectarea acestora (Ministry of Education, n.d.[30]).
Funcțiile DGIP s-au concentrat în mare parte pe administrare și control. În viitor, Ministerul Educației va trebui să dezvolte echipe dedicate cu capacități și responsabilități adecvate pentru a supraveghea noile structuri județene axate pe creșterea calității și monitorizarea școlilor.
● Reforma identifică prioritățile de politici publice pentru îmbunătățirea unităților de învățământ, dar nu definește un model de sprijin în care direcțiile județene să aibă un rol de intermediar, iar Ministerul Educației să înființeze centre de competență profesională pentru direcțiile județene.
Noua lege a învățământului preuniversitar stabilește la nivel de politici publice priorități privind îmbunătățirea unităților de învățământ, cum ar fi creșterea participării la educație, în special pentru elevii cei mai vulnerabili (de exemplu, prin programe de tip A doua șansă și de educație remedială), creșterea gradului de alfabetizare funcțională a elevilor, precum și promovarea echității, în special prin eliminarea segregării școlare. În plus, legea introduce conceptul de „zone de investiții prioritare” în educație.
Acestea sunt zone geografice în care se suprapun mai multe tipuri de dezavantaje socioeconomice și care vor beneficia de resurse suplimentare Ministerul Educației va putea defini un model de sprijin al unităților de învățământ care să definească modul în care direcțiile județene își vor direcționa sprijinul, vor intermedia servicii specializate (de exemplu, din partea structurilor județene, a mentorilor și a rețelei de școli de aplicație pentru practica pedagogică) și în care vor colabora cu alte direcții județene pentru a împărți competențele și resursele.
● Legislația secundară va trebui să clarifice procesul de transfer al atribuțiilor de inspecție către ARACIIP și de reorganizare a Inspectoratelor Școlare Județene.
Implementarea reformelor presupune redesenarea peisajului instituțional, dar și redefinirea modului în care instituțiile cu atribuții de evaluare și sprijin își percep rolurile în cadrul sistemului, precum și a modului în care unitățile de învățământ interacționează cu aceștia.
Transformarea acestor percepții împământenite în zeci de ani de interacțiune va fi o provocare și va necesita timp.
Totodată, în cadrul reformelor, forța de muncă va trebui redistribuită în roluri noi. Aceste schimbări oferă României ocazia de a face un bilanț al competențelor la nivel național și de a redistribui personalul calificat către județele care au nevoi mai mari.
Aceste planuri trebuie să meargă mai departe de redistribuirea personalului între birourile locale ale ARACIIP și direcțiile județene din cadrul aceluiași județ, ceea ce ar putea perpetua inechitățile în ceea ce privește capacitatea și resursele județelor.
Modificări și completări aduse Legii nr. 198/2023
Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a fost supusă modificărilor și completărilor aduse de:
1. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 31 august 2023;
2. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023;
3. LEGEA nr. 427 din 29 decembrie 2023;
4. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 10 din 22 februarie 2024.
Conform unui act normativ specific, Ministerul Educației avea un termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a legii (adică până pe 3 septembrie 2023) pentru a stabili măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și pentru a elabora metodologiile, regulamentele și alte acte normative necesare aplicării legii.
Ulterior Guvernul, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 a prorogat o serie de termene prevăzute în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 (Anexa nr.2).
Măsuri tranzitorii prevăzute în ORDINUL nr. 6.072 din 31 august 2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior.
Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi a altor acte normative necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 198/2023 se aplică dispoziţiile privind organizarea, funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi desfăşurarea procesului de învăţământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.
În situaţii justificate, pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ, ministrul educaţiei emite instrucţiuni.
Planurile-cadru şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar aplicabile la data emiterii prezentului ordin rămân valabile până la modificarea curriculumului naţional, în conformitate cu dispoziţiile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv până la începutul anului şcolar 2025-2026.
Calendarul de intrare în vigoare a noului curriculum se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 101 privind evaluarea naţională şi admiterea la liceu, din Legea nr. 198/2023, se aplică prevederile legale în vigoare la data de 1 septembrie 2023, iar calendarul de desfăşurare a examenelor naţionale, calendarul de desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a şi graficul examenelor de certificare a competenţelor profesionale se aprobă, anual, prin ordin al ministrului educaţiei.
Până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 102 privind examenul naţional de bacalaureat, din Legea nr. 198/2023, se aplică prevederile legale în vigoare la data de 1 septembrie 2023.
ORDINUL nr. 6.072 din 31 august 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 793 din 1 septembrie 2023, la data de 14 Februarie 2024 a fost modificat și completat de ORDINUL nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024. ORDINUL nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024 prevede:
,,Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 793 din 1 septembrie 2023, se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin”.
ORDINUL nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024 stabilește Calendarul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, după ORDINUL nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, (Anexa nr. 3).
Din data de 1 septembrie 2023 până la data de 20 martie 2024, Ministerul Educației a publicat un număr de 418 ordine de ministru care vizează reforma în educație preuniversitară și universitară (Anexa nr. 4).


Sursa:
-OCDE - Reforming School Education in Romania: Strengthening Governance, Evaluation and Support Systems 2024 © 2024 OECD, https://doi.org/10.1787/5333f031-en, OECD Publishing, Paris
-https://www.legistm.ro/blog/acte-normative-specifice-invatamantului-preuniversitar-iv