Organizarea şi exercitarea auditului public internÎn România, organizarea şi exercitarea auditului public intern în entităţile publice este reglementată de LEGEA nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, republicată reglementează organizarea şi exercitarea auditului public intern în entităţile publice.
În MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 10 ianuarie 2014, Guvernul publică Hotararea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern.
Potrivit Legii nr. 672 din 19 decembrie 2002, auditul public intern este o activitate funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice.
Auditul public intern ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă.
Auditul public intern se organizează și desfășoară în entitățile publice în care se încadrează autoritatea publică, instituţia publică, compania/societatea naţională, regia autonomă, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică, precum şi entitatea finanţată în proporţie de peste 50% din fonduri publice.
Obiectivul general al auditului public intern în entităţile publice îl reprezintă îmbunătăţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin:
a) activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;
b) activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.
Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.
Ministerul Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR-www.cafr.ro) elaborează Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entităţile economice din domeniul public.
Auditul public intern este organizat astfel:
a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI-
https://mfinante.gov.ro/documents/35673 ... OF_CAI.pdf);
b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI-
https://mfinante.gov.ro/domenii/informa ... ice/ucaapi );
c) comitetele de audit intern;
d) compartimentele de audit public intern din entităţile publice.
Desfăşurarea auditului public internTipurile de audit sunt următoarele:
a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice.
Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice.
Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:
a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere colectivă are obligaţia asigurării cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern;
b) entităţile publice locale care cooperează pentru asigurarea activităţii de audit public intern utilizează
capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entităţii organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz;
c) compartimentul de audit astfel constituit se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi;
d) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;
e) la entităţile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite şi gestionează un buget de până la 5.000.000 lei şi nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul Finanţelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare;
f) conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.
Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entităţii. Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii /structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice ierarhic superioare, în condiţiile legii.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit. Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori, pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern.
Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul structurii judeţene cu personalitate juridică a structurii asociative a autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum şi la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administraţia publică locală este dimensionat, ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activităţii de audit public intern la toate entităţile publice locale cuprinse în acordul de cooperare.
Cheltuielile ocazionate de organizarea şi de funcţionarea activităţii de audit public intern desfăşurată în sistem de cooperare constituie obligaţii financiare rezultate din acordul de cooperare, care se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale semnatare ale acordului de cooperare, proporţional cu activitatea de audit public intern desfăşurată.
Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
h) verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.
Auditorii interniAuditorii interni care sunt funcţionari publici sunt recrutaţi, se supun regimului juridic privind incompatibilităţile, au drepturi şi obligaţii, în conformitate cu prevederile privind Statutul funcţionarilor Legii nr. 188/1999 publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Legii nr. 672 din 19 decembrie 2002.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.
Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit Standardului ocupaţional aprobat pentru această ocupaţie, cel puţin următoarele domenii:
a) audit intern;
b) managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă;
c) management;
d) contabilitate;
e) finanţe publice;
f) tehnologia informaţiei;
g) drept.
Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizează prin verificarea cunoştinţelor dobândite în domeniile prevăzute la alin. (3), prin testare tip grilă, de către Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, în condiţiile metodologiei privind recunoaşterea competenţelor profesionale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Certificatul de atestare se eliberează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) în urma procesului de recunoaştere a rezultat îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4);
b) experienţă profesională de minimum un an;
c) probitate profesională confirmată prin două recomandări din partea unor auditori interni sau specialişti în domeniu, cu experienţă de minimum 5 ani în activitatea publică.
Pentru auditorii interni care deţin un certificat în audit intern emis de instituţii de profil cu recunoaştere internaţională, respectiv Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii, Institutul Francez al Auditului şi Controlului Intern, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda, nu mai este necesară îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (5) lit. a).
Certificatul de atestare îşi pierde valabilitatea atunci când:
a) auditorul intern nu a desfăşurat activităţi specifice de audit public intern timp de 5 ani;
b) auditorul intern nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la art. 21 alin. (8), din culpa sa.
Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii publice, precum şi cu prevederile Legii nr. 672 din 19 decembrie 2002.
Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor Legii nr. 672 din 19 decembrie 2002.şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie. Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.
Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfăşurat la o entitate publică. Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.
Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern (Ordinul ministrului finantelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern).
Auditorii interni au obligaţia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi valorile în cadrul formării profesionale continue, inclusiv după obţinerea certificatului de atestare, care se realizează prin:
a) participarea la cursuri şi seminare pe teme aferente domeniilor cadrului general de competenţe profesionale sau celor specifice entităţii publice;
b) studii individuale pe teme aprobate de conducătorul compartimentului de audit public intern;
c) publicarea de materiale de specialitate.
Formarea profesională continuă se realizează în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului compartimentului de audit public intern, precum şi a conducerii entităţii publice.
Auditorii interni au obligaţia de a transmite rapoarte privind modul de realizare a programelor de formare profesională continuă, avizate de conducătorul entităţii publice, către organismul care a emis certificatul de atestare, o dată la 5 ani, pe baza cărora se va evalua menţinerea/pierderea valabilităţii certificatului de atestare.
Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice.
Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern al entităţilor publice.
Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(5) au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.
Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientate spre profit sau recompensă.
Ordinul S.G.G. nr. 600 din 20 aprilie 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, la Standardul 16 precizează:
16.1.
Descrierea standardului Entitatea publica infiinteaza sau are acces la o capacitate de audit competenta, care are in structura sa auditori competenti, a caror activitate se desfasoara, de regula, conform unor programe bazate pe evaluarea riscurilor.
16.2. Cerinte generale
16.2.1. Auditul intern asigura evaluarea independenta si obiectiva a sistemului de control intern/managerial al entitatii publice.
16.2.2. Domeniul activitatii de audit intern trebuie sa permita obtinerea unei asigurari cu privire la procesul de management al riscurilor, de control si de conducere (guvernanță).
16.2.3. Compartimentul de audit public intern este dimensionat pe baza volumului de activitate si a marimii riscurilor asociate, astfel incat sa asigure auditarea activitatilor cuprinse in sfera auditului public intern.
16.2.4. Atributiile sefului compartimentului de audit intern trebuie asumate prin semnatura de catre un responsabil.
16.2.5. Auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern trebuie sa posede competentele profesionale necesare pentru realizarea activitatilor cuprinse in sfera auditului public intern.
16.2.6. Auditorii interni trebuie sa isi imbunatateasca cunostintele, abilitatile si valorile in cadrul formarii profesionale continue si sa asigure compatibilitatea pregatirii cu tipul si natura misiunilor de audit intern care trebuie realizate.
16.2.7. Auditorul intern finalizeaza actiunile sale prin rapoarte de audit, in care enunta punctele slabe identificate in sistem si formuleaza recomandari pentru eliminarea acestora.
16.2.8. Conducatorul entitatii publice dispune masurile necesare, avand in vedere recomandarile din rapoartele de audit intern, in scopul eliminarii punctelor slabe constatate de misiunile de auditare.
16.3 Documente justificative create la nivelul entității publice
16.3.1 Rapoarte de audit asupra sistemelor de control managerial intern, sistemelor de conducere, sistemelor de luarea deciziilor, sistemelor de contabilitate si sistemelor IT, intocmite de auditorul public intern cel putin o data la 3 ani
16.3.2 Rapoarte anuale de activitate ale auditorului intern
La cerere, punem la dispoziție:o Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicata, cu modificarile ulterioare;
o Hotararea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern;
o Hotararea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern;
o Hotararea Guvernului nr. 1.183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea functiei de audit public intern;
o Hotararea Guvernului nr. 1.259/2012 pentru aprobarea Normelor privind coordonarea si desfasurarea proceselor de atestare nationala si de pregatire profesionala continua a auditorilor interni din sectorul public si a persoanelor fizice;
o Ordinul ministrului finantelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern;
o Ordinul S.G.G. nr. 1.054 din 8 octombrie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind coordonarea și supravegherea prin misiuni de îndrumare metodologică a stadiului implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial la entitățile publice;
o Ordinul S.G.G. nr. 600 din 20 aprilie 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice.
Legislatie specifică auditor internOrganizarea auditului public intern
Articolul 3
(1) Obiectivul general al auditului public intern în entităţile publice îl reprezintă îmbunătăţirea managementului
acestora şi poate fi atins, în principal, prin:
a) activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a
furniza entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de
guvernanţă;
b) activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile
publice, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.
(2) Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice pentru
îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.Desfăşurarea auditului public intern
Articolul 14
Tipurile de audit sunt următoarele:
a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu
scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi
formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor
entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu
obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor
publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi
metodologice care le sunt aplicabile.LEGE nr. 672 din 19 decembrie 2002 (**republicată**)
privind auditul public intern**)
Autentificare
Inregistrare
FAQ
Cautare
Membrii
