Norme specifice diferitelor tipuri de unități
Scris: Iulie 10, 2021, 2:08 pm
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor a fost abrogat de noul Ordin nr. 1.456 din 25 august 2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor.
Ordinul nr. 1.456/2020 are ca emitent Ministerul Sănătății și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 787 din 28 august 2020. Data la care a în vigoare a fost 28 august 2020.
Ordinul nr. 1.456/2020 se duce la îndeplinire de către unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, unităţi publice sau private.
În articolul anterior am prezentat Norme de igienă specifice pentru unităţile de ocrotire, educare, instruire, odihnă şi recreere a copiilor şi tinerilor și în continuare prezentăm Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru copii şi tineri.
1. Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru copii şi tineri
În unităţile pentru copii antepreşcolari (creşe) se asigură obligatoriu:
a)în dormitoare cubajul minim de aer de 6 mc pentru un copil, iar în spaţiul de joacă din sălile de grupă cubajul minim de aer de 5 mc pentru un copil;
b)microclimatul din sălile de grupă şi din dormitoare având o temperatură de 22-24°C, o umiditate relativă de 40-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
c)iluminatul artificial în camerele de primire de 300 lucşi, iar în sălile de grupă de 200 lucşi;
d)amplasarea prizelor şi întrerupătoarelor electrice mai sus decât posibilitatea de atingere a copiilor şi dotate cu sisteme de protecţie;
e)următoarele obiecte sanitare: o cădiţă cu scurgere la reţeaua de canalizare pentru maximum 10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru maximum 10 copii şi un duş flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii, conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f)oliţe individuale pentru copiii sub 2 ani, care se utilizează numai după ce sunt spălate şi dezinfectate, pentru evitarea riscului apariţiei unor boli transmisibile, precum şi cădiţele pentru îmbăiere şi măsuţele pentru înfăşat;
g)spaţiu pentru schimbat scutecele dotat cu masă pentru înfăşat/schimbat şi chiuvetă racordată la apa caldă şi rece;
h)pentru personal o cabină WC şi o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum şi un duş flexibil pentru 10 persoane, în conformitate cu reglementările în vigoare;
i)amplasarea paturilor în dormitoare la o distanţă de minimum 1 m faţă de pereţii exteriori, iar intervalele între rânduri de 0,75-1 m;
j)cazarmamentul adecvat vârstei copiilor, respectiv saltea, pled, muşama de protecţie, 2-3 schimburi de pat şi de lenjerie pentru fiecare copil;
k)amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani şi a grupelor de grădiniţă cu grupe de vârstă mici la parterul clădirii;
l)dotarea corespunzătoare a sălii de joc (ţarcuri, jucării, tobogane etc.) şi a curţii colectivităţii (nisipare, umbrele, cumpene etc.), precum şi organizarea activităţii în funcţie de vârsta copiilor. Nisipul din nisipare va fi înlocuit înainte de fiecare an şcolar.
Oficiile alimentare
Oficiile alimentare ale unităţilor pentru antepreşcolari se dotează obligatoriu cu:
a)dulap pentru depozitarea veselei, separat pe grupe de copii;
b)masă acoperită cu material inoxidabil;
c)chiuvetă bicompartimentată pentru spălat, dezinfectat şi uscat vesela;
d)racordare la sistem de apă caldă şi rece.
Pentru situaţia înscrierii copiilor sub 2 ani ce nu pot fi alimentaţi cu linguriţa trebuie să existe un spaţiu separat care, pe lângă dotările menţionate, trebuie să fie echipat obligatoriu cu:
a)unul sau mai multe sterilizatoare pentru biberoane;
b)biberoane care să permită dezinfecţie termică la +93°C timp de 10 minute.
Cadrul medical din unitatea pentru copii antepreşcolari controlează zilnic starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor.
În unităţile de învăţământ pentru preşcolari (grădiniţe) şi alte unităţi destinate copiilor preşcolari (centre de zi, centre educaţionale) se asigură:
a)un cubaj de aer de 8 mc pentru un copil în camerele de grupă cu triplă funcţionalitate (dormitor, sală de activităţi, sală de mese), precum şi în dormitoarele cu paturi fixe, din colectivităţile cu program săptămânal, şi de 5 mc pentru un copil, în cazul utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în dormitoarele cu paturi fixe din grădiniţele cu program prelungit se admite un cubaj de cel puţin 6 mc pentru un copil;
b)microclimatul din sălile de grupă şi dormitoare se asigură cu o temperatură de 20-22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
c)minimum 24 W/mp^ în sălile de grupă, respectiv 150 lx pentru iluminatul incandescent sau 300 lx pentru iluminatul fluorescent;
d)scaunele şi măsuţele pentru preşcolari trebuie să respecte dimensiunile, în funcţie de vârsta şi talia copiilor, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 3 şi 4 la prezentele norme;
e)în unităţile pentru preşcolari se asigură obiecte sanitare, conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f)amplasarea chiuvetelor se face la o înălţime de 50 cm faţă de podea pentru copiii în vârstă de 3-4 ani, 55 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani şi 60 cm pentru copiii în vârstă de 5-6 ani;
g)în grădiniţele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi fixe se pot folosi în sălile de grupă paturi pliante pentru somnul de după-amiază al copiilor, cu condiţia ca acestea să fie dimensionate la talia preşcolarilor, să asigure o poziţie fiziologică confortabilă în timpul somnului şi să fie dotate cu cazarmamentul corespunzător dimensiunilor paturilor.
În unităţile de învăţământ şcolar şi universitar şi centrele de vacanţă:
a)în sălile de clasă şi cursuri, respectiv în sălile pentru activităţi de educaţie nonformală se asigură un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană;
b)în dormitoare (internate şcolare, cămine studenţeşti) cubajul de aer este pentru o persoană după cum urmează:
1. pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 mc;
2. pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 mc;
3. pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 mc;
c)în dormitoarele din centrele de vacanţă se asigură un cubaj de aer de minimum 13 mc pentru o persoană;
d)microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri, respectiv în sălile pentru activităţi de educaţie nonformală asigură o temperatură de minimum 20°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se asigură o temperatură de minimum 22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
e)în sălile de educaţie fizică temperatura este de minimum 18°C şi cubajul de aer de 30 mc/persoană;
f)în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, pentru activităţi de educaţie nonformală, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul artificial fluorescent asigură minimum 300 lucşi, pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau minimum 24 W/mp;
g)în sălile de desen se asigură 400-500 lucşi (lx) pentru iluminatul incandescent sau minimum 40 W/mp;
h)în sălile de gimnastică şi de festivităţi se asigură un iluminat artificial de 200 lucşi;
i)obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti, precum şi obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti - internate şi cămine se asigură conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 5 şi 6 la prezentele norme;
j)în aceste unităţi este obligatorie separarea pe sexe a grupurilor sanitare;
k)sălile de educaţie fizică/sălile de gimnastică sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe, dotate permanent cu hârtie igienică, apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor.
În laboratoarele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a)obţinerea autorizaţiei de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie care posedă substanţe toxice, conform legislaţiei în vigoare;
b)iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
c)temperatură de 20°C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
d)cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
e)amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de absorbţie a gazelor degajate;
f)manipularea substanţelor toxice se face în nişe numai de către profesori şi laboranţi instruiţi;
g)respectarea normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor conform legislaţiei în vigoare;
h)închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie se face spre interiorul acestora;
i)substanţele chimice se păstrează în dulapuri închise sub cheie, iar cele toxice se păstrează în recipiente inscripţionate cu simbolul specific reglementat de pericol şi cu denumirea substanţelor respective;
j)dotarea laboratoarelor de chimie cu instalaţii de apă şi gaze; sistem de detecţie a gazelor;
k)acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido- şi alcalino-rezistente şi uşor lavabile;
l)interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor materiale;
m)dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim ajutor conţinând materiale sanitare şi medicamente specifice substanţelor toxice existente în laborator;
n)în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii poartă obligatoriu echipament de protecţie.
În atelierele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a)cubaj de aer de minimum 10 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;
b)temperatură interioară de 18°C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu sau mare, ca de exemplu tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere etc., iar în celelalte, de 20°C;
c)iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
d)iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu iluminatul local;
e)amplasarea de grătare din lemn sau material antiderapant în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton;
f)situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de torace ± 5 cm. În acest scop se montează minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se aşază grătare de lemn sub picioare;
g)montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar pulberi, gaze sau vapori;
h)adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
i)diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
j)asigurarea de vestiare pentru depozitarea hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
k)interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
l)purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
m)existenţa în atelierele şcolare a truselor de prim ajutor, dotate corespunzător;
n)dotarea atelierelor cu chiuvete cu apă caldă şi rece pentru spălarea mâinilor, săpun lichid şi prosop de hârtie;
o)interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă;
p)respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de tulburări ale stării de sănătate a elevilor.
În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor/studenţilor, atât conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, cât şi ale celor în care se desfăşoară instruirea practică răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării sau îmbolnăvirii elevilor/studenţilor.
Conducerea unităţilor pentru educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor organizează activitatea şcolară sau extraşcolară a elevilor, astfel încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ.
Mobilierul
Mobilierul din şcoli şi licee trebuie să fie ergonomic. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un mobilier şcolar ca să fie ergonomic sunt:
a)să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de dezvoltare fizică şi particularităţile morfofuncţionale ale elevului;
b)să permită o poziţie ergonomică a elevului în timpul activităţii şcolare;
c)să faciliteze schimbările de poziţie ale elevului;
d)să nu expună utilizatorii la traumatisme;
e)să fie uşor de întreţinut.
Principalele caracteristici ale băncii şcolare ergonomice sunt:
a)dimensiunile băncii să fie în concordanţă cu caracteristicile morfologice ale elevului, cu nivelul de dezvoltare fizică a acestuia;
b)banca şcolară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului şi să respecte curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu uşurinţă la fiecare schimbare de utilizator;
c)pupitrul, planul de lucru să fie înclinabil cu uşurinţă între 0-15 grade pentru a-l aduce la 30-40 cm de ochi, perpendicular pe direcţia privirii;
d)scaunul să fie modulabil şi cu o porţiune înclinată în faţă la 5-7 grade, permiţând aşezarea în mai multe moduri, dar şi existenţa mai multor puncte de sprijin, asigurând poziţii variabile ale acestuia;
e)adâncimea totală a băncii trebuie să fie egală cu distanţa de la umărul elevului până la vârful degetelor plus 7 cm;
f)înălţimea scaunului să corespundă cu aproximativ 20% din înălţimea elevului sau cu lungimea gambei plus 2-3 cm asigurând un sprijin pe toată talpa piciorului;
g)distanţa dintre marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului pe verticală să corespundă cu aproximativ 16% din înălţimea elevului.
Fiecare sală de clasă sau de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât a înălţimii pupitrului, cât şi a înălţimii scaunului sau cu trei mărimi de bănci din cele 8 mărimi existente.
Aşezarea băncilor şcolare se face în sistem amfiteatru pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi.
Mobilierul şcolar va fi uşor reglabil şi în conformitate cu caracteristicile prezentate la art. 8 alin. (1).
Înlocuirea băncilor cu mese şi scaune impune o mai strictă supraveghere din partea cadrelor didactice şi medicale. Mesele vor fi bine încheiate, din lemn tare, nevopsite, ci numai lustruite, fără colţuri în care să se lovească copiii.
Manuale, rechizitele şi alte materiale
Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, trebuie adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.
Elevii din ciclul primar si gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită. Greutatea conţinutului ghiozdanului la toate ciclurile de învăţământ nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.
Reguli în cadrul centrelor de vacanţă
În organizarea centrelor de vacanţă se respectă indicaţiile medicale cu privire la regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr.
În centrele de vacanţă, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii, sunt necesare:
a)aviz epidemiologic eliberat cu 24 de ore înaintea plecării în tabără (sau cu 72 de ore, dacă plecarea se face într-o zi de luni sau după sărbători legale) de către medicul de familie sau medicul de colectivitate;
b)antecedentele vaccinale ale copilului;
c)examenele medicale periodice ale personalului centrului de vacanţă şi ale cadrelor didactice însoţitoare.
În centrele de vacanţă sunt obligatorii:
a)efectuarea curăţeniei generale, dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare;
b)repararea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar;
c)dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente (minimum două schimburi) şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă cel puţin egale cu numărul consumatorilor;
d)asigurarea obligatorie a apei curente reci şi calde la blocul alimentar şi grupurile sanitare;
e)efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice;
f)asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea centrului de vacanţă;
g)amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului;
h)asigurarea asistenţei medicale 24 din 24 de ore de cel puţin un cadru mediu sanitar.
Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în centrele de vacanţă între o serie şi alta este de minimum o zi.
Hrănirea
Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creşe, grădiniţe şi centre de zi se respectă următoarele condiţii:
a)mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;
b)personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament de protecţie şi să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din unităţile de alimentaţie efectuate conform legislaţiei în vigoare;
c)în unităţile pentru preşcolari se interzice participarea la servitul mesei, la debarasarea veselei şi la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia grupurilor sanitare;
d)se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;
e)feţele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în aşa fel încât să se evite orice impurificare sau contaminare;
f)înlocuirea feţelor de masă murdare se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie;
g)măsuţele pe care se serveşte mâncarea copiilor se şterg, în prealabil, cu o soluţie dezinfectantă;
h)una dintre măsuţe se foloseşte exclusiv pentru aşezarea vaselor mari;
i)înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la preşcolari), a educatorului puericultor, a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe);
j)supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, după caz, educatorului puericultor, prin sondaj, şi personalului medical al colectivităţii;
k)după servirea mesei se efectuează operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcţionalitate);
l)recipientele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate şi confecţionate din materiale care în contact cu alimentul respectă legislaţia în domeniu şi se păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea; nu se permite intrarea în colectivitate cu băuturi sau alimente din exterior (în grădiniţele, creşele cu program prelungit/săptămânal);
m)se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupă;
n)montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari se face numai după terminarea curăţeniei după servirea mesei.
În unităţile publice sau private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, fără bloc alimentar propriu, se asigură următoarele condiţii:
a)amenajarea unui oficiu pentru primirea hranei şi spaţiu pentru servirea mesei cu suprafeţe care se pot spăla şi dezinfecta cu uşurinţă;
b)amenajarea unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei;
c)aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al altei unităţi de alimentaţie colectivă sau publică în sistem catering numai cu mijloace de transport auto autorizate sanitar, care să nu fie folosite în alte scopuri, în recipiente cu capace etanşe, care să asigure o ermetizare perfectă;
d)montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru menţinerea la cald a mâncărurilor servite; hrana destinată copiilor nu se va reîncălzi;
e)asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă. Spălarea acestora constă în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă cu detergenţi, dezinfectanţi pentru sectorul alimentar şi clătire cu apă rece;
f)utilizarea maşinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma verificării eficienţei prin teste de salubritate atestate de laborator şi efectuate de unitate periodic (semestrial)/la nevoie. Recoltarea se efectuează de reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene;
g)resturile alimentare vor fi eliminate în saci etanş şi depozitate în pubelă/container închis până la eliminarea zilnică din unitate;
h)depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;
i)asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr cel puţin egal cu cel al consumatorilor care servesc masa. Sunt interzise spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori;
j)montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecţie împotriva vectorilor;
k)în cazul în care masa se asigură în sistem de catering şi există personal care asigură servirea acestei mese, este obligatoriu ca acest personal să poarte echipament de protecţie şi să efectueze examinările medicale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru angajaţii unităţilor de alimentaţie colectivă;
l)păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;
m)efectuarea la sfârşitul fiecărei săptămâni a curăţeniei generale;
n)efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este nevoie;
o)asigurarea în sala de mese a unei suprafeţe de cel puţin 1,2 mp/elev;
p)se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei de după servirea mesei.
Regimul catering-ului
În cazul în care masa se asigură în regim catering, firma care aprovizionează unitatea pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor trebuie să deţină autorizaţie pentru activităţi de catering şi transport alimente, conform prevederilor legale în vigoare, şi să respecte următoarele condiţii:
a)meniul săptămânal va fi stabilit în colaborare cu conducerea unităţilor mai sus menţionate şi avizat de medicul acestor unităţi, numai dacă este conform reglementărilor în vigoare şi afişat la loc vizibil, cu gramajul/porţie şi cu lista de alergeni prezenţi în alimentele furnizate;
b)porţiile vor fi individualizate şi transportate în recipienţi de unică folosinţă;
c)vor fi păstrate probe alimentare (câte o porţie) din fiecare aliment servit timp de 48 de ore în frigiderul unităţii;
d)este responsabilitatea firmei de catering să asigure efectuarea anchetei alimentare de către un specialist, în lunile octombrie, februarie şi mai, şi să prezinte această anchetă alimentară conducerii unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, cabinetului medical al unităţilor respective şi organelor de control;
e)meniul zilnic va fi însoţit de o listă a ingredientelor cu gramaj/porţie individuală.
2. Igiena procesului instructiv-educativ
În unităţile de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar se respectă următoarele perioade dedicate unei sesiuni din categoria activităţilor de învăţare:
a)pentru copii sub 1 an: între 5 şi 10 minute/sesiune;
b)pentru copii între 1 şi 3 ani: între 10 şi 15 minute/sesiune;
c)pentru copii între 3 şi 4 ani: între 15 şi 20 minute/sesiune;
d)pentru copii între 4 şi 6 ani: între 20 şi 35 minute/sesiune.
Prin activităţi de învăţare pentru copiii cu vârste de la naştere la 6 ani se înţelege un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculumul specific (activităţi liber alese, activităţi pe domenii experienţiale, activităţi de dezvoltare personală).
Pentru fiecare grupă de vârstă, activităţile de învăţare alternează cu pauze de 10-15 minute între ele.
Pentru formele de învăţământ şcolar şi universitar, în orarul şcolar, numărul zilnic de ore de activitate nu trebuie să depăşească următoarele limite, cu excepţia celor cu pregătire specială în anumite domenii de activitate:
a)pentru învăţământul primar:
– clasa 0 şi I = 3-4 ore pe zi;
– de la clasa a II-a = 4 ore pe zi;
b)pentru învăţământul gimnazial: 4-5 ore pe zi;
c)pentru învăţământul liceal, profesional: 5-6 ore pe zi;
d)pentru învăţământul postliceal şi universitar: 6-7 ore pe zi.
Activitatea de scriere nu se desfăşoară la clasa pregătitoare şi clasele I-II la prima oră.
Orele de educaţie fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază.
Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.
Se evită situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu.
Se evită planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se planifică o teză pe săptămână.
Tezele şi lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.
Programul de instruire practică a elevilor din şcoli profesionale şi licee începe după ora 7,30 şi nu depăşeşte ora 19,00.
Durata activităţii zilnice de instruire practică este de maximum 5-6 ore pentru cei din învăţământul liceal şi profesional.
Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului.
Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă, care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă care depăşeşte 50 m, cu o diferenţă de nivel mai mare de 4 m.
Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m.
Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în atelierele şcolare sau în întreprinderi sunt instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii şi trebuie să aibă echipament individual de protecţie, conform normativelor în vigoare.
La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se ţine seama de starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională.
Regimul de activitate şi de odihnă în centrele de vacanţă trebuie organizat în funcţie de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a copiilor.
Locurile de joacă
Locurile de joacă din exteriorul centrelor de vacanţă vor fi notificate şi autorizate sanitar de către specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi vor îndeplini următoarele caracteristici:
a)vor fi amplasate la o distanţă de minimum 10 metri de arterele de circulaţie;
b)vor fi împrejmuite şi dotate cu sisteme de siguranţă care să nu permită copiilor părăsirea accidentală a spaţiului de joc în timpul activităţilor;
c)vor fi prevăzute cu fântâni cu jet de apă ascendent şi coşuri pentru colectarea reziduurilor solide;
d)vor fi amenajate pe suprafeţe care previn accidentarea copiilor (nisip, iarbă sau alte materiale speciale care amortizează căderile);
e)vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces şi norme specifice obligatorii privind protecţia şi sănătatea copiilor;
f)vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, care să respecte prevederile legale în vigoare.
Locurile de joacă din interiorul centrelor de vacanţă vor fi notificate şi autorizate sanitar de către specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi vor îndeplini următoarele caracteristici:
a)vor fi împrejmuite şi dotate cu sisteme de siguranţă care să nu permită copiilor părăsirea accidentală a spaţiului de joc în timpul activităţilor;
b)vor fi prevăzute cu chiuvete şi dozatoare de apă cu pahare de unică folosinţă şi coşuri pentru colectarea reziduurilor solide;
c)vor fi amenajate pe suprafeţe care previn accidentarea copiilor (materiale speciale care amortizează căderile);
d)vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces şi norme specifice obligatorii privind protecţia şi sănătatea copiilor;
e)vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, autorizate;
f)accesul părinţilor va fi restricţionat;
g)se vor amenaja vestiare şi rafturi pentru încălţămintea de exterior.
Prevederile prezentelor norme se completează cu dispoziţiile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Autorităţile publice locale care au în administrare unităţile publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, conducerea unităţilor publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, furnizorul de servicii şi conducerea unităţilor private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor au obligaţia să ducă la îndeplinire prevederile prezentelor norme.
3. Alimentaţia în unităţile de învăţământ preuniversitar
În unităţile de învăţământ preuniversitar alimentaţia se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
Copiii/tinerii cu diferite alergii/intoleranţe alimentare sau boli cronice care necesită regimuri alimentare speciale (de exemplu, diabetul zaharat) vor prezenta unităţii de învăţământ şi cabinetului medical şcolar recomandările pentru meniul personalizat, întocmite de medicul de specialitate care are în evidenţă copilul/tânărul, în colaborare cu specialistul în nutriţie-dietetică.
Unitatea de învăţământ va asigura aprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii acestor meniuri personalizate.
Personalul din bucătării va fi instruit prin cursuri de către specialişti în nutriţie-dietetică.
Nu este permisă introducerea în unitatea de învăţământ a altor alimente în afara celor achiziţionate de aceasta.
Asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor
4. Asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă
Pentru asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură următoarele spaţii:
a)cabinet medical şcolar - în fiecare locaţie a unităţilor pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor este necesar să existe un cabinet medical autorizat şi organizat conform prevederilor legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
În mod excepţional, în grădiniţele cu program normal/prelungit care nu au mai mult de 150 de preşcolari înscrişi şi nici grupe de antepreşcolari pot fi autorizate cabinete medicale în care o singură încăpere să îndeplinească rolul de cabinet de consultaţii şi sală de tratament, dacă acea încăpere îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are cel puţin 12 m^2, este situată în apropierea căii de acces în unitate, este iluminată şi ventilată corespunzător, natural şi artificial, pavimentul şi pereţii sunt uşor dezinfectabili, iar dotările sunt conform baremului;
b)izolator - în creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, internate şcolare, centre de vacanţă şi tematice, pentru cel puţin 1% din numărul copiilor şi tinerilor din aceste unităţi, dar nu mai puţin de două paturi, cu mărimi corespunzătoare vârstei. Izolatorul din unităţile menţionate în acest paragraf va respecta condiţiile igienice prevăzute de legislaţia referitoare la izolarea cazurilor din secţiile de pediatrie, cu modificările şi actualizările ulterioare, astfel:
– pentru copii antepreşcolari, 1- 3 ani, suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 4-5 m^2;
– pentru copii preşcolari (3-6 ani), suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 6 m^2, iar peretele izolatorului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;
– pentru copiii mai mari de 6 ani şi tineri, suprafaţa utilă/pat în izolator/infirmerie va fi de minimum 7 m^2;
– izolatorul va fi obligatoriu într-o încăpere iluminată natural corespunzător;
– distanţa dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
– izolatorul va fi dotat cu o chiuvetă cu apă caldă/rece, săpun lichid dezinfectant, prosoape de hârtie de unică folosinţă.
Cabinetele medicale din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea sunt dotate conform ordinului ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii care reglementează acordarea asistenţei medicale în unităţile de învăţământ.
Curăţenia şi dezinfecţia cabinetului medical din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprovizionarea cu materiale de curăţenie şi dezinfecţie, precum şi asigurarea întreţinerii şi a bunei funcţionări a cabinetului revin conducerii unităţilor respective.
Colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se fac conform legislaţiei în vigoare.
Cabinetele medicale şi izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece. Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecţie de culoare deschisă.
Asistenţa medicală preventivă şi curativă în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură prin cabinetele medicale organizate şi autorizate conform legislaţiei în vigoare.
Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se respectă prevederile legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor sunt obligate să ia toate măsurile pentru menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, având în vedere:
a)întreţinerea igienică permanentă a terenului, locaţiilor, instalaţiilor şi mobilierului;
b)măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;
c)întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi utilizarea corespunzătoare a materialelor de curăţenie generală, de igienă individuală şi a substanţelor dezinfectante, prin spălare şi dezinfectare zilnică şi la necesitate, asigurarea permanentă a apei calde pentru curăţenie;
d)întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de desfăşurare a activităţilor educative/sportive, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţilor pentru copii şi tineri;
e)asigurarea dezinsecţiei şi deratizării încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori este necesar, pentru prevenirea apariţiei insectelor şi a rozătoarelor;
f)asigurarea colectării, depozitării şi transportului reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
Platformele pentru colectarea reziduurilor se amplasează la distanţa de minimum 10 m de clădirea unităţii, amenajate conform legislaţiei în vigoare;
g)asigurarea curăţeniei generale, a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şi internatele şcolare, în unităţile de învăţământ superior şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare/studenţeşti şi ori de câte ori este nevoie.
Ordinul nr. 1.456/2020 are ca emitent Ministerul Sănătății și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 787 din 28 august 2020. Data la care a în vigoare a fost 28 august 2020.
Ordinul nr. 1.456/2020 se duce la îndeplinire de către unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, unităţi publice sau private.
În articolul anterior am prezentat Norme de igienă specifice pentru unităţile de ocrotire, educare, instruire, odihnă şi recreere a copiilor şi tinerilor și în continuare prezentăm Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru copii şi tineri.
1. Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru copii şi tineri
În unităţile pentru copii antepreşcolari (creşe) se asigură obligatoriu:
a)în dormitoare cubajul minim de aer de 6 mc pentru un copil, iar în spaţiul de joacă din sălile de grupă cubajul minim de aer de 5 mc pentru un copil;
b)microclimatul din sălile de grupă şi din dormitoare având o temperatură de 22-24°C, o umiditate relativă de 40-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
c)iluminatul artificial în camerele de primire de 300 lucşi, iar în sălile de grupă de 200 lucşi;
d)amplasarea prizelor şi întrerupătoarelor electrice mai sus decât posibilitatea de atingere a copiilor şi dotate cu sisteme de protecţie;
e)următoarele obiecte sanitare: o cădiţă cu scurgere la reţeaua de canalizare pentru maximum 10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru maximum 10 copii şi un duş flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii, conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f)oliţe individuale pentru copiii sub 2 ani, care se utilizează numai după ce sunt spălate şi dezinfectate, pentru evitarea riscului apariţiei unor boli transmisibile, precum şi cădiţele pentru îmbăiere şi măsuţele pentru înfăşat;
g)spaţiu pentru schimbat scutecele dotat cu masă pentru înfăşat/schimbat şi chiuvetă racordată la apa caldă şi rece;
h)pentru personal o cabină WC şi o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum şi un duş flexibil pentru 10 persoane, în conformitate cu reglementările în vigoare;
i)amplasarea paturilor în dormitoare la o distanţă de minimum 1 m faţă de pereţii exteriori, iar intervalele între rânduri de 0,75-1 m;
j)cazarmamentul adecvat vârstei copiilor, respectiv saltea, pled, muşama de protecţie, 2-3 schimburi de pat şi de lenjerie pentru fiecare copil;
k)amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani şi a grupelor de grădiniţă cu grupe de vârstă mici la parterul clădirii;
l)dotarea corespunzătoare a sălii de joc (ţarcuri, jucării, tobogane etc.) şi a curţii colectivităţii (nisipare, umbrele, cumpene etc.), precum şi organizarea activităţii în funcţie de vârsta copiilor. Nisipul din nisipare va fi înlocuit înainte de fiecare an şcolar.
Oficiile alimentare
Oficiile alimentare ale unităţilor pentru antepreşcolari se dotează obligatoriu cu:
a)dulap pentru depozitarea veselei, separat pe grupe de copii;
b)masă acoperită cu material inoxidabil;
c)chiuvetă bicompartimentată pentru spălat, dezinfectat şi uscat vesela;
d)racordare la sistem de apă caldă şi rece.
Pentru situaţia înscrierii copiilor sub 2 ani ce nu pot fi alimentaţi cu linguriţa trebuie să existe un spaţiu separat care, pe lângă dotările menţionate, trebuie să fie echipat obligatoriu cu:
a)unul sau mai multe sterilizatoare pentru biberoane;
b)biberoane care să permită dezinfecţie termică la +93°C timp de 10 minute.
Cadrul medical din unitatea pentru copii antepreşcolari controlează zilnic starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor.
În unităţile de învăţământ pentru preşcolari (grădiniţe) şi alte unităţi destinate copiilor preşcolari (centre de zi, centre educaţionale) se asigură:
a)un cubaj de aer de 8 mc pentru un copil în camerele de grupă cu triplă funcţionalitate (dormitor, sală de activităţi, sală de mese), precum şi în dormitoarele cu paturi fixe, din colectivităţile cu program săptămânal, şi de 5 mc pentru un copil, în cazul utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în dormitoarele cu paturi fixe din grădiniţele cu program prelungit se admite un cubaj de cel puţin 6 mc pentru un copil;
b)microclimatul din sălile de grupă şi dormitoare se asigură cu o temperatură de 20-22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s;
c)minimum 24 W/mp^ în sălile de grupă, respectiv 150 lx pentru iluminatul incandescent sau 300 lx pentru iluminatul fluorescent;
d)scaunele şi măsuţele pentru preşcolari trebuie să respecte dimensiunile, în funcţie de vârsta şi talia copiilor, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 3 şi 4 la prezentele norme;
e)în unităţile pentru preşcolari se asigură obiecte sanitare, conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f)amplasarea chiuvetelor se face la o înălţime de 50 cm faţă de podea pentru copiii în vârstă de 3-4 ani, 55 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani şi 60 cm pentru copiii în vârstă de 5-6 ani;
g)în grădiniţele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi fixe se pot folosi în sălile de grupă paturi pliante pentru somnul de după-amiază al copiilor, cu condiţia ca acestea să fie dimensionate la talia preşcolarilor, să asigure o poziţie fiziologică confortabilă în timpul somnului şi să fie dotate cu cazarmamentul corespunzător dimensiunilor paturilor.
În unităţile de învăţământ şcolar şi universitar şi centrele de vacanţă:
a)în sălile de clasă şi cursuri, respectiv în sălile pentru activităţi de educaţie nonformală se asigură un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană;
b)în dormitoare (internate şcolare, cămine studenţeşti) cubajul de aer este pentru o persoană după cum urmează:
1. pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 mc;
2. pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 mc;
3. pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 mc;
c)în dormitoarele din centrele de vacanţă se asigură un cubaj de aer de minimum 13 mc pentru o persoană;
d)microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri, respectiv în sălile pentru activităţi de educaţie nonformală asigură o temperatură de minimum 20°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se asigură o temperatură de minimum 22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
e)în sălile de educaţie fizică temperatura este de minimum 18°C şi cubajul de aer de 30 mc/persoană;
f)în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, pentru activităţi de educaţie nonformală, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul artificial fluorescent asigură minimum 300 lucşi, pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau minimum 24 W/mp;
g)în sălile de desen se asigură 400-500 lucşi (lx) pentru iluminatul incandescent sau minimum 40 W/mp;
h)în sălile de gimnastică şi de festivităţi se asigură un iluminat artificial de 200 lucşi;
i)obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti, precum şi obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti - internate şi cămine se asigură conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 5 şi 6 la prezentele norme;
j)în aceste unităţi este obligatorie separarea pe sexe a grupurilor sanitare;
k)sălile de educaţie fizică/sălile de gimnastică sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe, dotate permanent cu hârtie igienică, apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor.
În laboratoarele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a)obţinerea autorizaţiei de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie care posedă substanţe toxice, conform legislaţiei în vigoare;
b)iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
c)temperatură de 20°C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
d)cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
e)amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de absorbţie a gazelor degajate;
f)manipularea substanţelor toxice se face în nişe numai de către profesori şi laboranţi instruiţi;
g)respectarea normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor conform legislaţiei în vigoare;
h)închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie se face spre interiorul acestora;
i)substanţele chimice se păstrează în dulapuri închise sub cheie, iar cele toxice se păstrează în recipiente inscripţionate cu simbolul specific reglementat de pericol şi cu denumirea substanţelor respective;
j)dotarea laboratoarelor de chimie cu instalaţii de apă şi gaze; sistem de detecţie a gazelor;
k)acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido- şi alcalino-rezistente şi uşor lavabile;
l)interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor materiale;
m)dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim ajutor conţinând materiale sanitare şi medicamente specifice substanţelor toxice existente în laborator;
n)în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii poartă obligatoriu echipament de protecţie.
În atelierele şcolare se asigură următoarele condiţii:
a)cubaj de aer de minimum 10 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;
b)temperatură interioară de 18°C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu sau mare, ca de exemplu tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere etc., iar în celelalte, de 20°C;
c)iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
d)iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu iluminatul local;
e)amplasarea de grătare din lemn sau material antiderapant în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton;
f)situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de torace ± 5 cm. În acest scop se montează minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se aşază grătare de lemn sub picioare;
g)montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar pulberi, gaze sau vapori;
h)adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
i)diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
j)asigurarea de vestiare pentru depozitarea hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
k)interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
l)purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
m)existenţa în atelierele şcolare a truselor de prim ajutor, dotate corespunzător;
n)dotarea atelierelor cu chiuvete cu apă caldă şi rece pentru spălarea mâinilor, săpun lichid şi prosop de hârtie;
o)interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă;
p)respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de tulburări ale stării de sănătate a elevilor.
În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor/studenţilor, atât conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, cât şi ale celor în care se desfăşoară instruirea practică răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării sau îmbolnăvirii elevilor/studenţilor.
Conducerea unităţilor pentru educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor organizează activitatea şcolară sau extraşcolară a elevilor, astfel încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ.
Mobilierul
Mobilierul din şcoli şi licee trebuie să fie ergonomic. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un mobilier şcolar ca să fie ergonomic sunt:
a)să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de dezvoltare fizică şi particularităţile morfofuncţionale ale elevului;
b)să permită o poziţie ergonomică a elevului în timpul activităţii şcolare;
c)să faciliteze schimbările de poziţie ale elevului;
d)să nu expună utilizatorii la traumatisme;
e)să fie uşor de întreţinut.
Principalele caracteristici ale băncii şcolare ergonomice sunt:
a)dimensiunile băncii să fie în concordanţă cu caracteristicile morfologice ale elevului, cu nivelul de dezvoltare fizică a acestuia;
b)banca şcolară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului şi să respecte curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu uşurinţă la fiecare schimbare de utilizator;
c)pupitrul, planul de lucru să fie înclinabil cu uşurinţă între 0-15 grade pentru a-l aduce la 30-40 cm de ochi, perpendicular pe direcţia privirii;
d)scaunul să fie modulabil şi cu o porţiune înclinată în faţă la 5-7 grade, permiţând aşezarea în mai multe moduri, dar şi existenţa mai multor puncte de sprijin, asigurând poziţii variabile ale acestuia;
e)adâncimea totală a băncii trebuie să fie egală cu distanţa de la umărul elevului până la vârful degetelor plus 7 cm;
f)înălţimea scaunului să corespundă cu aproximativ 20% din înălţimea elevului sau cu lungimea gambei plus 2-3 cm asigurând un sprijin pe toată talpa piciorului;
g)distanţa dintre marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului pe verticală să corespundă cu aproximativ 16% din înălţimea elevului.
Fiecare sală de clasă sau de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât a înălţimii pupitrului, cât şi a înălţimii scaunului sau cu trei mărimi de bănci din cele 8 mărimi existente.
Aşezarea băncilor şcolare se face în sistem amfiteatru pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi.
Mobilierul şcolar va fi uşor reglabil şi în conformitate cu caracteristicile prezentate la art. 8 alin. (1).
Înlocuirea băncilor cu mese şi scaune impune o mai strictă supraveghere din partea cadrelor didactice şi medicale. Mesele vor fi bine încheiate, din lemn tare, nevopsite, ci numai lustruite, fără colţuri în care să se lovească copiii.
Manuale, rechizitele şi alte materiale
Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, trebuie adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.
Elevii din ciclul primar si gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită. Greutatea conţinutului ghiozdanului la toate ciclurile de învăţământ nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.
Reguli în cadrul centrelor de vacanţă
În organizarea centrelor de vacanţă se respectă indicaţiile medicale cu privire la regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr.
În centrele de vacanţă, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii, sunt necesare:
a)aviz epidemiologic eliberat cu 24 de ore înaintea plecării în tabără (sau cu 72 de ore, dacă plecarea se face într-o zi de luni sau după sărbători legale) de către medicul de familie sau medicul de colectivitate;
b)antecedentele vaccinale ale copilului;
c)examenele medicale periodice ale personalului centrului de vacanţă şi ale cadrelor didactice însoţitoare.
În centrele de vacanţă sunt obligatorii:
a)efectuarea curăţeniei generale, dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare;
b)repararea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar;
c)dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente (minimum două schimburi) şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă cel puţin egale cu numărul consumatorilor;
d)asigurarea obligatorie a apei curente reci şi calde la blocul alimentar şi grupurile sanitare;
e)efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice;
f)asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea centrului de vacanţă;
g)amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului;
h)asigurarea asistenţei medicale 24 din 24 de ore de cel puţin un cadru mediu sanitar.
Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în centrele de vacanţă între o serie şi alta este de minimum o zi.
Hrănirea
Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creşe, grădiniţe şi centre de zi se respectă următoarele condiţii:
a)mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;
b)personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament de protecţie şi să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din unităţile de alimentaţie efectuate conform legislaţiei în vigoare;
c)în unităţile pentru preşcolari se interzice participarea la servitul mesei, la debarasarea veselei şi la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia grupurilor sanitare;
d)se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;
e)feţele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în aşa fel încât să se evite orice impurificare sau contaminare;
f)înlocuirea feţelor de masă murdare se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie;
g)măsuţele pe care se serveşte mâncarea copiilor se şterg, în prealabil, cu o soluţie dezinfectantă;
h)una dintre măsuţe se foloseşte exclusiv pentru aşezarea vaselor mari;
i)înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la preşcolari), a educatorului puericultor, a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe);
j)supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, după caz, educatorului puericultor, prin sondaj, şi personalului medical al colectivităţii;
k)după servirea mesei se efectuează operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcţionalitate);
l)recipientele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate şi confecţionate din materiale care în contact cu alimentul respectă legislaţia în domeniu şi se păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea; nu se permite intrarea în colectivitate cu băuturi sau alimente din exterior (în grădiniţele, creşele cu program prelungit/săptămânal);
m)se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupă;
n)montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari se face numai după terminarea curăţeniei după servirea mesei.
În unităţile publice sau private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, fără bloc alimentar propriu, se asigură următoarele condiţii:
a)amenajarea unui oficiu pentru primirea hranei şi spaţiu pentru servirea mesei cu suprafeţe care se pot spăla şi dezinfecta cu uşurinţă;
b)amenajarea unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei;
c)aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al altei unităţi de alimentaţie colectivă sau publică în sistem catering numai cu mijloace de transport auto autorizate sanitar, care să nu fie folosite în alte scopuri, în recipiente cu capace etanşe, care să asigure o ermetizare perfectă;
d)montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru menţinerea la cald a mâncărurilor servite; hrana destinată copiilor nu se va reîncălzi;
e)asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă. Spălarea acestora constă în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă cu detergenţi, dezinfectanţi pentru sectorul alimentar şi clătire cu apă rece;
f)utilizarea maşinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma verificării eficienţei prin teste de salubritate atestate de laborator şi efectuate de unitate periodic (semestrial)/la nevoie. Recoltarea se efectuează de reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene;
g)resturile alimentare vor fi eliminate în saci etanş şi depozitate în pubelă/container închis până la eliminarea zilnică din unitate;
h)depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;
i)asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr cel puţin egal cu cel al consumatorilor care servesc masa. Sunt interzise spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori;
j)montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecţie împotriva vectorilor;
k)în cazul în care masa se asigură în sistem de catering şi există personal care asigură servirea acestei mese, este obligatoriu ca acest personal să poarte echipament de protecţie şi să efectueze examinările medicale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru angajaţii unităţilor de alimentaţie colectivă;
l)păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;
m)efectuarea la sfârşitul fiecărei săptămâni a curăţeniei generale;
n)efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este nevoie;
o)asigurarea în sala de mese a unei suprafeţe de cel puţin 1,2 mp/elev;
p)se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei de după servirea mesei.
Regimul catering-ului
În cazul în care masa se asigură în regim catering, firma care aprovizionează unitatea pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor trebuie să deţină autorizaţie pentru activităţi de catering şi transport alimente, conform prevederilor legale în vigoare, şi să respecte următoarele condiţii:
a)meniul săptămânal va fi stabilit în colaborare cu conducerea unităţilor mai sus menţionate şi avizat de medicul acestor unităţi, numai dacă este conform reglementărilor în vigoare şi afişat la loc vizibil, cu gramajul/porţie şi cu lista de alergeni prezenţi în alimentele furnizate;
b)porţiile vor fi individualizate şi transportate în recipienţi de unică folosinţă;
c)vor fi păstrate probe alimentare (câte o porţie) din fiecare aliment servit timp de 48 de ore în frigiderul unităţii;
d)este responsabilitatea firmei de catering să asigure efectuarea anchetei alimentare de către un specialist, în lunile octombrie, februarie şi mai, şi să prezinte această anchetă alimentară conducerii unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, cabinetului medical al unităţilor respective şi organelor de control;
e)meniul zilnic va fi însoţit de o listă a ingredientelor cu gramaj/porţie individuală.
2. Igiena procesului instructiv-educativ
În unităţile de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar se respectă următoarele perioade dedicate unei sesiuni din categoria activităţilor de învăţare:
a)pentru copii sub 1 an: între 5 şi 10 minute/sesiune;
b)pentru copii între 1 şi 3 ani: între 10 şi 15 minute/sesiune;
c)pentru copii între 3 şi 4 ani: între 15 şi 20 minute/sesiune;
d)pentru copii între 4 şi 6 ani: între 20 şi 35 minute/sesiune.
Prin activităţi de învăţare pentru copiii cu vârste de la naştere la 6 ani se înţelege un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculumul specific (activităţi liber alese, activităţi pe domenii experienţiale, activităţi de dezvoltare personală).
Pentru fiecare grupă de vârstă, activităţile de învăţare alternează cu pauze de 10-15 minute între ele.
Pentru formele de învăţământ şcolar şi universitar, în orarul şcolar, numărul zilnic de ore de activitate nu trebuie să depăşească următoarele limite, cu excepţia celor cu pregătire specială în anumite domenii de activitate:
a)pentru învăţământul primar:
– clasa 0 şi I = 3-4 ore pe zi;
– de la clasa a II-a = 4 ore pe zi;
b)pentru învăţământul gimnazial: 4-5 ore pe zi;
c)pentru învăţământul liceal, profesional: 5-6 ore pe zi;
d)pentru învăţământul postliceal şi universitar: 6-7 ore pe zi.
Activitatea de scriere nu se desfăşoară la clasa pregătitoare şi clasele I-II la prima oră.
Orele de educaţie fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază.
Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.
Se evită situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu.
Se evită planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se planifică o teză pe săptămână.
Tezele şi lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.
Programul de instruire practică a elevilor din şcoli profesionale şi licee începe după ora 7,30 şi nu depăşeşte ora 19,00.
Durata activităţii zilnice de instruire practică este de maximum 5-6 ore pentru cei din învăţământul liceal şi profesional.
Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului.
Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă, care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă care depăşeşte 50 m, cu o diferenţă de nivel mai mare de 4 m.
Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m.
Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în atelierele şcolare sau în întreprinderi sunt instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii şi trebuie să aibă echipament individual de protecţie, conform normativelor în vigoare.
La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se ţine seama de starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională.
Regimul de activitate şi de odihnă în centrele de vacanţă trebuie organizat în funcţie de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a copiilor.
Locurile de joacă
Locurile de joacă din exteriorul centrelor de vacanţă vor fi notificate şi autorizate sanitar de către specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi vor îndeplini următoarele caracteristici:
a)vor fi amplasate la o distanţă de minimum 10 metri de arterele de circulaţie;
b)vor fi împrejmuite şi dotate cu sisteme de siguranţă care să nu permită copiilor părăsirea accidentală a spaţiului de joc în timpul activităţilor;
c)vor fi prevăzute cu fântâni cu jet de apă ascendent şi coşuri pentru colectarea reziduurilor solide;
d)vor fi amenajate pe suprafeţe care previn accidentarea copiilor (nisip, iarbă sau alte materiale speciale care amortizează căderile);
e)vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces şi norme specifice obligatorii privind protecţia şi sănătatea copiilor;
f)vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, care să respecte prevederile legale în vigoare.
Locurile de joacă din interiorul centrelor de vacanţă vor fi notificate şi autorizate sanitar de către specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi vor îndeplini următoarele caracteristici:
a)vor fi împrejmuite şi dotate cu sisteme de siguranţă care să nu permită copiilor părăsirea accidentală a spaţiului de joc în timpul activităţilor;
b)vor fi prevăzute cu chiuvete şi dozatoare de apă cu pahare de unică folosinţă şi coşuri pentru colectarea reziduurilor solide;
c)vor fi amenajate pe suprafeţe care previn accidentarea copiilor (materiale speciale care amortizează căderile);
d)vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces şi norme specifice obligatorii privind protecţia şi sănătatea copiilor;
e)vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, autorizate;
f)accesul părinţilor va fi restricţionat;
g)se vor amenaja vestiare şi rafturi pentru încălţămintea de exterior.
Prevederile prezentelor norme se completează cu dispoziţiile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Autorităţile publice locale care au în administrare unităţile publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, conducerea unităţilor publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, furnizorul de servicii şi conducerea unităţilor private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor au obligaţia să ducă la îndeplinire prevederile prezentelor norme.
3. Alimentaţia în unităţile de învăţământ preuniversitar
În unităţile de învăţământ preuniversitar alimentaţia se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
Copiii/tinerii cu diferite alergii/intoleranţe alimentare sau boli cronice care necesită regimuri alimentare speciale (de exemplu, diabetul zaharat) vor prezenta unităţii de învăţământ şi cabinetului medical şcolar recomandările pentru meniul personalizat, întocmite de medicul de specialitate care are în evidenţă copilul/tânărul, în colaborare cu specialistul în nutriţie-dietetică.
Unitatea de învăţământ va asigura aprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii acestor meniuri personalizate.
Personalul din bucătării va fi instruit prin cursuri de către specialişti în nutriţie-dietetică.
Nu este permisă introducerea în unitatea de învăţământ a altor alimente în afara celor achiziţionate de aceasta.
Asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor
4. Asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă
Pentru asistenţa medicală preventivă, curativă şi de urgenţă, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură următoarele spaţii:
a)cabinet medical şcolar - în fiecare locaţie a unităţilor pentru ocrotirea, educarea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor este necesar să existe un cabinet medical autorizat şi organizat conform prevederilor legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
În mod excepţional, în grădiniţele cu program normal/prelungit care nu au mai mult de 150 de preşcolari înscrişi şi nici grupe de antepreşcolari pot fi autorizate cabinete medicale în care o singură încăpere să îndeplinească rolul de cabinet de consultaţii şi sală de tratament, dacă acea încăpere îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are cel puţin 12 m^2, este situată în apropierea căii de acces în unitate, este iluminată şi ventilată corespunzător, natural şi artificial, pavimentul şi pereţii sunt uşor dezinfectabili, iar dotările sunt conform baremului;
b)izolator - în creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, internate şcolare, centre de vacanţă şi tematice, pentru cel puţin 1% din numărul copiilor şi tinerilor din aceste unităţi, dar nu mai puţin de două paturi, cu mărimi corespunzătoare vârstei. Izolatorul din unităţile menţionate în acest paragraf va respecta condiţiile igienice prevăzute de legislaţia referitoare la izolarea cazurilor din secţiile de pediatrie, cu modificările şi actualizările ulterioare, astfel:
– pentru copii antepreşcolari, 1- 3 ani, suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 4-5 m^2;
– pentru copii preşcolari (3-6 ani), suprafaţa utilă/pat în izolator va fi de minimum 6 m^2, iar peretele izolatorului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;
– pentru copiii mai mari de 6 ani şi tineri, suprafaţa utilă/pat în izolator/infirmerie va fi de minimum 7 m^2;
– izolatorul va fi obligatoriu într-o încăpere iluminată natural corespunzător;
– distanţa dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
– izolatorul va fi dotat cu o chiuvetă cu apă caldă/rece, săpun lichid dezinfectant, prosoape de hârtie de unică folosinţă.
Cabinetele medicale din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea sunt dotate conform ordinului ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii care reglementează acordarea asistenţei medicale în unităţile de învăţământ.
Curăţenia şi dezinfecţia cabinetului medical din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprovizionarea cu materiale de curăţenie şi dezinfecţie, precum şi asigurarea întreţinerii şi a bunei funcţionări a cabinetului revin conducerii unităţilor respective.
Colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se fac conform legislaţiei în vigoare.
Cabinetele medicale şi izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece. Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecţie de culoare deschisă.
Asistenţa medicală preventivă şi curativă în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se asigură prin cabinetele medicale organizate şi autorizate conform legislaţiei în vigoare.
Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor se respectă prevederile legale pentru asigurarea asistenţei medicale a preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Conducerea unităţilor pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor sunt obligate să ia toate măsurile pentru menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, având în vedere:
a)întreţinerea igienică permanentă a terenului, locaţiilor, instalaţiilor şi mobilierului;
b)măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;
c)întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi utilizarea corespunzătoare a materialelor de curăţenie generală, de igienă individuală şi a substanţelor dezinfectante, prin spălare şi dezinfectare zilnică şi la necesitate, asigurarea permanentă a apei calde pentru curăţenie;
d)întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de desfăşurare a activităţilor educative/sportive, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţilor pentru copii şi tineri;
e)asigurarea dezinsecţiei şi deratizării încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori este necesar, pentru prevenirea apariţiei insectelor şi a rozătoarelor;
f)asigurarea colectării, depozitării şi transportului reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
Platformele pentru colectarea reziduurilor se amplasează la distanţa de minimum 10 m de clădirea unităţii, amenajate conform legislaţiei în vigoare;
g)asigurarea curăţeniei generale, a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şi internatele şcolare, în unităţile de învăţământ superior şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare/studenţeşti şi ori de câte ori este nevoie.