Contractul de achiziție publică
Scris: Februarie 18, 2022, 5:55 pm
1. Legislația națională în materia achizițiilor publice
Legislația națională în materia achizițiilor publice s-a conturat prin integrarea, în țara noastră, a normelor a trei directive ale UE, publicate în Jurnalul Oficial al UE din 28 martie 2014. Transpunerea acestor directive în România a determinat modificări semnificative în cadrul achizițiilor publice, atât în legislația primară, cât și în cea secundară.
Contractele de achiziții publice sunt reglementate de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, prevederile acestora fiind completate de Legea nr. 101/2016 care reglementează principalele căi de atac în materia achizițiilor publice.
Contractele de achiziții publice sunt acele contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.1
Contractul de achiziție publică este asimilat actului administrativ, conform prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 98/2016, se disting trei categorii de contracte de achiziții publice:
• Contractul de achiziție publică de lucrări – având ca obiect fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări
• Contractul de achiziție publică de produse – având ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra acestora; mai poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operațiuni de amplasare și de instalare
• Contractul de achiziție publică de servicii – având ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziție publică de lucrări
• Contractul sectorial este o altă specie a contractelor de achiziții publice, prevederile sale fiind reglementate de Legea nr. 99/2016. Așadar, contractul sectorial este acel contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale în domenii considerate relevante de legea achizițiilor sectoriale precum: gaze și energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi și aeroporturi, servicii poștale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi.
Cea mai importantă particularitate a contractului de achiziție publică este cea privind riscul exploatării care este suportat de către autoritatea contractantă. Deosebirea majoră între contractele de achiziții publice și cele de concesiune o reprezintă chiar această problematică a riscului. Astfel, în contractele de concesiune, riscul aparține operatorului economic, aspect mult mai avantajos din perspectiva bunei utilizări a banilor publici. Acest fapt a dat chiar naștere unor probleme de încadrare juridică a contractelor administrative tranșate și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un exemplu fiind Cauza C-796/182.
Această lucrare are ca obiect analizarea materiei achizițiilor publice, acordând deosebită atenției procedurii de atribuire a contractului, conflictelor de interese ce pot apărea, dar și prezentarea unor exemple relevante de astfel de contracte încheiate în țara noastră, dar și la nivel european, fapt relevat de speța CJUE menționată anterior.
2. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)
Agenția Națională pentru Achiziții Publice este o instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului, înființată prin O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.
ANAP are ca rol fundamental promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, dar și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
Principalele funcții ale ANAP sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Printre acestea regăsim: stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare de către autorităţile contractante a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, controlarea ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și asigurarea suportului operaţional pentru autorităţile contractante.
3. Principiile care guvernează procesul achizițiilor publice
La baza atribuirii contractelor de achiziție publică stau principiile nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii3.
Principiul nediscriminării urmărește asigurarea concurenței reale astfel încât orice operator economic să aibă șansa de a deveni contractant; se dorește crearea unui cadru competitiv pentru obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice.
Principiul tratamentului egal presupune stabilirea și aplicarea unor reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi operatorii economici, în așa fel încât aceștia să aibă parte de șanse egale în a deveni contractanți.
Principiul recunoașterii reciproce presupune acceptarea de către autoritatea contractantă a produselor, serviciilor și lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene; se urmărește crearea unei piețe comune prin eliminarea barierelor comerciale între statele membre.
Principiul transparenței vizează aducerea la cunoștință publică a tuturor informațiilor privind procesul de atribuire a contractelor în scopul eliminării favoritismului și a comportamentului arbitrar (informații clare și precise privind procedura de achiziție).
Principiul proporționalității presupune corelarea dintre: necesitatea autorității contractante, obiectul contractului, cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților; se urmărește ca actele autorităților contractante să nu depășească limitele în ceea ce privește realizarea obiectivelor urmărite, iar măsura luată să fie cea mai puțin constrângătoare.
Principiul asumării răspunderii presupune determinarea clară a sarcinilor, precum şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, cu scopul reducerii fraudei și a corupţiei.
Încălcarea acestor principii constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000 de lei și 30.000 de lei.4
4. Procedura de atribuire a contractului
Legea nr. 98/2016 reglementează principalele proceduri prin care se realizează atribuirea contractelor de achiziție publică:
• licitația deschisă și licitația restrânsă
• parteneriatul pentru inovare
• negocierea competitivă
• dialogul competitiv
• negocierea fără publicare prealabilă
• concursul de soluții
• procedura simplificată
• procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice5
Regula de bază în materia atribuirii contractelor de achiziție publică este organizarea unei licitații (deschise sau restrânse). Acest tip de procedură este cea mai uzitată întrucât oferă serviciul cel mai bun la prețul cel mai mic pentru satisfacerea interesului public.
4.1. Licitația deschisă
Aceasta modalitate de atribuire a contractelor de achiziție publică începe odată cu publicarea unui anunț de participare, prin intermediul unor mijloace electronice (SEAP6 ȘI JOUE7), însoțite de documentația de atribuire. În urma publicării anunţului de participare, orice operator economic înregistrat are dreptul de a depune o ofertă.
Licitația deschisă se distinge prin existența unei singure etape obligatorii. Astfel, ofertele vor fi evaluate, urmând să fie identificate cele care corespund criteriilor transmise. Ulterior acestor pași, contractul de achiziție publică va fi semnat, iar anunțul de atribuire va fi publicat prin intermediul SEAP.
4.2. Licitația restrânsă
Licitația restrânsă se distinge prin existența a 2 etape obligatorii: etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor și etapa depunerii ofertelor de către candidaţii selectaţi.
Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), iar menirea acestuia este asigurarea transparenței procesului de atribuire a contractelor de achiziții publice în țara noastră.
Anunțurile publicate în SEAP privesc variate domenii de activitate, cum ar fi: agricultură și alimente; construcții; energie electrică și termică, gaze și apă; sănătate și asistență socială; tehnologia informației și comunicației; tranzacții imobiliare, închirieri și concesiuni etc.
4.3. Clasificarea ofertelor
Comisia de evaluare este cea care publică în S.E.A.P. candidaturile și respectiv ofertele admisibile, precum și cele declarate ca inadmisibile, neconforme.
Clasamentul ofertelor se stabilește urmărind:
• preţul cel mai scăzut (prețurile ofertelor vor fi ordonate în mod crescător, iar oferta câştigătoare va fi cea cu preţul cel mai scăzut)
• cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost (fiecare ofertă este evaluată prin atribuirea unui punctaj, iar câștigătorul va fi operatorul economic care întrunește cel mai mare punctaj)
5. Conflictul de interese în materia achizițiilor publice
Conform definiției legale, conflictul de interese reprezintă orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea ori independența lor în contextul procedurii de atribuire.8
5.1. Sistemul prevenție
Sistemului informatic integrat pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese reprezintă un mecanism ex ante ce face posibilă identificarea/remedierea conflictelor de interese, fără a afecta procedurile de atribuire. Are la bază formularul de integritate completat de reprezentanții operatorilor economici contractanți.
5.2. Situaţii de conflicte de interese privind autoritatea contractantă
În ceea ce privește autoritatea contractantă, conflictul de interese poate privi:
1. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi
2. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi
3. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare9
5.3. Situaţii de conflicte de interese privind operatorii economici:
Referitor la operatorii economici, conflictul de interese vizează:
1. situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare și/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire
2. situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţ, ruda sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire10
5.4. Măsuri pentru identificarea, respectiv evitarea apariției unui conflict de interese
Evitarea apariției unui conflict de interese în procesul de achiziție publică este crucială pentru a asigura transparența acestui domeniu cheie. Astfel, pot fi implementate o serie de măsuri pentru a identifica vremelnic sau chiar a evita în totalitate un eventual conflict de interese.
Printre aceste măsuri regăsim înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil și, de asemenea, eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
Identificarea existenţei unui conflict de interese, după momentul atribuirii, respectiv semnării contractului de achiziţie, poate genera anularea acestuia de către instanță (constatarea nulității absolute a procedurii de atribuire, respectiv a contractului administrativ rezultat).11
6. Documentația de atribuire
Documentația de atribuire a contractelor de achiziție publică este formată din documentul unic de achiziție european (D.U.A.E) și instrucțiunile către ofertanți, caietul de sarcini, proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii, dar și formulare și modele de documente. În continuarea acestei lucrări, vom analiza în detaliu caietul de sarcini, o parte indispensabilă a acestei documentații.
Astfel, caietul de sarcini reprezintă partea reglementară a contractului de achiziție publică cuprinde specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.
De exemplu, pentru furnizarea de produse putem regăsi în caietul de sarcini următoarele: denumirea produselor, cantitatea, specificațiile tehnice, garanțiile acordate, recepția finală și asigurarea pregătirii personalului.
În cazul în care privește prestarea de servicii, caietul de sarcini poate cuprinde: denumirea serviciilor, cantitatea, calificări și competențe ale echipei de implementare și locația prestării serviciilor.
În schimb, pentru execuția de lucrări în caietul de sarcini putem regăsi: informații despre șantier, cerințe generale de proiectare, organizarea de șantier, amenajarea terenului, racordarea la utilități și măsuri de protecție a mediului și de protecție a muncii.
7. Spețe relevante în domeniul achizițiilor publice
Conform art. 229 alin. (2) din Legea 98/2016, rezultă faptul că, în cazul contractului de achiziție publică, riscul va fi suportat de către autoritatea contractantă. Or, în situațiile în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile într-o manieră satisfăcătoare, acest fapt ar putea da naștere unor serioase probleme.
Prin analiza unei serii de contracte de achiziție publică din România, putem observa că astfel de situații s-au ivit de-a lungul anilor și continuă să persiste. Astfel, anual milioane de euro sunt cheltuite pe diferite proiecte, multe în domeniul construcțiilor. Acestea au rolul de a îmbunătăți infrastructura țării și de a ușura traficul. Din păcate, suficiente au fost cazurile în care lucrările fie au suferit întârzieri considerabile, fie au fost executate într-o manieră cel puțin îndoielnică.
(...)
Cu toate acestea, problemele intervin atunci când majoritatea sunt atribuite în urma criteriului ”prețul cel mai scăzut”, a lipsei transparenței în procesul de atribuire și în lipsa evaluării calității lucrărilor prestate. Atitudinea pasivă, uneori complice a instituțiilor publice amplifică și mai mult problemele existente și îngreunează procesul de evoluție atât de necesar țării noastre.
Un raport a Comisiei Europene din anul 2018 a evidențiat fără echivoc această lipsă de transparență în domeniul achizițiilor publice. Acesta specifică faptul că aproximativ 40% dintre contractele de achiziție publică din țara noastră sunt atribuite fără licitație. În principal, este vorba de contractele sub 30.000 euro pentru bunuri și servicii și contracte sub 100.000 euro pentru lucrări ce pot fi atribuite și în lipsa unui concurs.
Or, această cifră este uriașă, mai ales dacă ar trebui să privim prin comparație cu alte țări ale UE, precum Austria, unde procentul era de 10% sau Irlanda, unde era în jur de 5%.
În contextul pandemiei de COVID-19, aceasta lipsă de transparență și chiar risipa făcută pe banii publici au fost exacerbate. Achizițiile de materiale sanitare au fost mai mult decât necesare și, bineînțeles, simplificarea procesului de achiziție publică pentru a asigura accesul cetățenilor la îngrijire medicală a fost necesar. În pofida acestei necesități, realitatea ne-a arătat în nenumărate situații faptul că, în ciuda sumelor ridicate cheltuite, spitalele continuă să ducă lipsa de materialele sanitare necesare pentru a putea face față unei crize de o asemenea magnitudine.
(...)
Simpla solicitare de înființare a unei astfel de comisii denotă sesizarea unor probleme existente, arătând totuși și dorința inerentă de a le remedia. Momentan la nivel teoretic, guvernanții evidențiază prin astfel de acțiuni că respectarea prevederilor legale este imperativă, iar că utilizarea banului public ar trebui să aibă la bază întotdeauna satisfacerea intereselor cetățeanului.
Legislația achizițiilor publice din România îndeamnă părțile implicate în proceduri să își planifice achizițiile, în teorie punându-se accent pe transparență și buna gestionare a banilor publici, practica însă mai suferă modificări.
Legislația privind achizițiile publice instituie reguli clare privind pragurile sub care se pot face contractări directe, căci, în mod normal, este necesară organizarea unei licitații publice. Practica arată tocmai opusul: achizițiile publice competitive și transparente au ajuns să devină mai curând excepția, iar contractările directe, practica frecventă. Astfel, orice prevedere legală ajunge să fie atent exploatată pentru obținerea unor foloase necuvenite.
Având în vedere amploarea contextul epidemiologic, guvernanții au dispus eliminarea limitelor pentru procurarea materialelor sanitare necesare combaterii pandemiei, prilej care a oferit ocazia perfectă pentru nașterea unor flagrante abuzuri din partea unor autorități.
7.1 Contractele de deszăpezire (închirierea utilajelor pt. deszapezire)
(...)
7.2 Contract sectorial – problema cu agentul termic în Timisoara și București
(...)
Fără transparenţă nu există concurenţă adevărată, nu există şansa de a obţine cel mai bun preţ şi de a salva bani publici.
Bibliografie:
Acte normative:
1. Constituția României din 21 noiembrie 1991 republicată, Parlament, publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003
2. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare
3. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare
4. Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
5. Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE
6. Directiva UE 89/665/CEE privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări
7. Ordonanța de Urgență nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare
8. Ordonanța de urgență nr. 114/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice
9. Ordonanța de Urgență nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate
10. Hot. CJUE din 28 mai 2020 – CURIA – Documents (europa.eu)
Lucrări științifice:
1. Mihaela Codrina Levai, Camelia Tomescu, “ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN RAPORT CU PARLAMENTUL – ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE”, Revista Transilvană de Științe Administrative, 2012
2. Lector univ. dr. Monica Ardeleanu, “Drept Administrativ I – Suport Curs”, București, 2007
3. Cătălin-Silviu Săraru, “Dreptul administrativ – principalul instrument de reglementare a activității administrației publice”, Editura ASE, București, 2020.
4. Cătălin-Silviu Săraru, “Drept administrativ. Probleme fundamentale ale dreptului public”, Editura C.H. Beck, București, 2016.
Surse online:
1. Mihaela Mazilu-Babel, ”Întrebare preliminară cu privire la cesionarea unui software între două organe ale administrației publice și contractul de achiziții publice. UPDATE: Hotărârea CJUE”, JURIDICE, 5 iunie 2020- http://www.juridice.ro
2. ”Achiziții publice de ghiozdane și materiale școlare suportate din bugetul de stat | Proiect”, JURIDICE, 25 februarie 2021 – http://www.juridice.ro
3. ”Fonduri europene de peste 25 de milioane de euro pentru reformarea sistemului românesc de achiziții publice”, JURIDICE, 11 iulie 2019 – http://www.juridice.ro
4. “Despre ANAP” – http://www.anap.gov.ro/
5. “Sistemul Electronic de Achiziții Publice” – http://www.e-licitatie.ro
6. ”Comisia Europeană: 40% din contractele de achiziţii publice din România, date fără licitație”, 23 martie 2018 – http://www.digi24.ro
7. ”Achiziții în pandemie – raportul nostru despre cheltuirea banilor publici în București și Ilfov la #locale2020”, Funky Citizens, 24 noiembrie 2020 – funky.ong
8. ”Contracte de deszăpezire de îţi îngheaţă mintea! 19 MILIOANE de EURO pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, în Teleorman”, 26 noiembrie 2013 – http://www.antena3.ro
9. Ștefan Etveș, ”Cât ne costă deszăpezirea pentru iarna 2017-2018”, Capital, 1 decembrie 2017 – http://www.capital.ro
10. Roxana Petrescu, Bogdan Alecu, ”ANALIZĂ ZF. România, al doilea cel mai bogat stat în gaze din UE, își lasă locuitorii în frig în prag de iarnă și pe vecini la mâna Gazprom”, 27 octombrie 2021 – http://www.mediafax.ro
1 Conform art. 2 alin. (1) pct. 5 din Directiva 2014/24/UE
2 Hot. CJUE din 28 mai 2020 privind cesionarea unui software între două organe ale administrației publice și contractul de achiziții publice – CURIA – Documents (europa.eu)
3 Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
4 Conform art. 224 alin. (2) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare
5 Conform art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
6 Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP (e-licitatie.ro)
7 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – EUR-Lex (europa.eu)
8 Conform art. 59 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
9 Conform art. 60 lit. a), b) și c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
10 Conform art. 60 lit. d) și e) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
11 Conform art.58 alin (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 privind principalele căi de atac în materia achizițiilor publice
12 ”Milioane de euro, îngropate în drumuri care rezista doar cateva luni. Centura care s-a surpat la puțin timp după inaugurare”, 7 aprilie 2014 – http://www.bzi.ro
13 ”Statul a cheltuit un sfert din PIB-ul României pe achiziții publice. Cei mai mulți bani publici merg pe achiziții medicale și pe lucrări de construcții”, 9 iulie 2021 – economedia.ro
14 Fișă tematică privind achizițiile publice – ec.europa.eu
15 ”Achiziții în pandemie – raportul nostru despre cheltuirea banilor publici în București și Ilfov la #locale2020”, Funky Citizens, 24 noiembrie 2020 – funky.ong
16 Mihai Roman, ”Achizițiile publice făcute în pandemie de Ministerul Sănătății, anchetate de o comisie specială a Parlamentului. PNL și UDMR, singurele partide care au votat împotriva anchetei parlamentare”, 3 noiembrie 2021 – http://www.g4media.ro
17Ștefan Etveș, ”Cât ne costă deszăpezirea pentru iarna 2017-2018”, Capital, 1 decembrie 2017 – http://www.capital.ro
18 Ibidem.
19 ”Contracte de deszăpezire de îţi îngheaţă mintea! 19 MILIOANE de EURO pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, în Teleorman”, 26 noiembrie 2013 – http://www.antena3.ro
20 ”Record. Un sector din București plătește 3 milioane de euro „taxă de așteptare” pentru deszăpezire. Chiar dacă nu ninge”, 7 februarie 2019 – http://www.digi24.ro
21 ”București nu primește fonduri pentru termoficare: Motivul halucinant invocat de Guvern. „Nu a existat timp fizic pentru o analiză””, 11 noiembrie 2021 – http://www.evz.ro
22 Cristian Andrei, ”Cum s-au împărțit 310 milioane de lei din Fondul de Rezervă | Timișoara, Iași în top, București, zero lei”, 11 noiembrie 2021 – romania.europalibera.org
23 Societatea Comercială Electrocentrale București – S.A., este o companie cu capital integral de stat, producătoare de energie electrică și încălzire, înființată în anul 2002 prin reorganizarea Termoelectrica, ca filială a acesteia.
24 Roxana Petrescu, Bogdan Alecu, ”ANALIZĂ ZF. România, al doilea cel mai bogat stat în gaze din UE, își lasă locuitorii în frig în prag de iarnă și pe vecini la mâna Gazprom”, 27 octombrie 2021 – http://www.mediafax.ro
25 ”Comisia Europeană: 40% din contractele de achiziţii publice din România, date fără licitație”, 23 martie 2018 – http://www.digi24.ro
Autor: Claudia Stanciu and Miruna-Alexandra Popescu
Sursa: Contractul de achiziție publică - J Next (http://www.juridice.ro)
Legislația națională în materia achizițiilor publice s-a conturat prin integrarea, în țara noastră, a normelor a trei directive ale UE, publicate în Jurnalul Oficial al UE din 28 martie 2014. Transpunerea acestor directive în România a determinat modificări semnificative în cadrul achizițiilor publice, atât în legislația primară, cât și în cea secundară.
Contractele de achiziții publice sunt reglementate de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, prevederile acestora fiind completate de Legea nr. 101/2016 care reglementează principalele căi de atac în materia achizițiilor publice.
Contractele de achiziții publice sunt acele contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.1
Contractul de achiziție publică este asimilat actului administrativ, conform prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 98/2016, se disting trei categorii de contracte de achiziții publice:
• Contractul de achiziție publică de lucrări – având ca obiect fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări
• Contractul de achiziție publică de produse – având ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra acestora; mai poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operațiuni de amplasare și de instalare
• Contractul de achiziție publică de servicii – având ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziție publică de lucrări
• Contractul sectorial este o altă specie a contractelor de achiziții publice, prevederile sale fiind reglementate de Legea nr. 99/2016. Așadar, contractul sectorial este acel contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale în domenii considerate relevante de legea achizițiilor sectoriale precum: gaze și energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi și aeroporturi, servicii poștale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi.
Cea mai importantă particularitate a contractului de achiziție publică este cea privind riscul exploatării care este suportat de către autoritatea contractantă. Deosebirea majoră între contractele de achiziții publice și cele de concesiune o reprezintă chiar această problematică a riscului. Astfel, în contractele de concesiune, riscul aparține operatorului economic, aspect mult mai avantajos din perspectiva bunei utilizări a banilor publici. Acest fapt a dat chiar naștere unor probleme de încadrare juridică a contractelor administrative tranșate și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un exemplu fiind Cauza C-796/182.
Această lucrare are ca obiect analizarea materiei achizițiilor publice, acordând deosebită atenției procedurii de atribuire a contractului, conflictelor de interese ce pot apărea, dar și prezentarea unor exemple relevante de astfel de contracte încheiate în țara noastră, dar și la nivel european, fapt relevat de speța CJUE menționată anterior.
2. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)
Agenția Națională pentru Achiziții Publice este o instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului, înființată prin O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.
ANAP are ca rol fundamental promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, dar și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
Principalele funcții ale ANAP sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Printre acestea regăsim: stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare de către autorităţile contractante a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, controlarea ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și asigurarea suportului operaţional pentru autorităţile contractante.
3. Principiile care guvernează procesul achizițiilor publice
La baza atribuirii contractelor de achiziție publică stau principiile nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii3.
Principiul nediscriminării urmărește asigurarea concurenței reale astfel încât orice operator economic să aibă șansa de a deveni contractant; se dorește crearea unui cadru competitiv pentru obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice.
Principiul tratamentului egal presupune stabilirea și aplicarea unor reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi operatorii economici, în așa fel încât aceștia să aibă parte de șanse egale în a deveni contractanți.
Principiul recunoașterii reciproce presupune acceptarea de către autoritatea contractantă a produselor, serviciilor și lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene; se urmărește crearea unei piețe comune prin eliminarea barierelor comerciale între statele membre.
Principiul transparenței vizează aducerea la cunoștință publică a tuturor informațiilor privind procesul de atribuire a contractelor în scopul eliminării favoritismului și a comportamentului arbitrar (informații clare și precise privind procedura de achiziție).
Principiul proporționalității presupune corelarea dintre: necesitatea autorității contractante, obiectul contractului, cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților; se urmărește ca actele autorităților contractante să nu depășească limitele în ceea ce privește realizarea obiectivelor urmărite, iar măsura luată să fie cea mai puțin constrângătoare.
Principiul asumării răspunderii presupune determinarea clară a sarcinilor, precum şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, cu scopul reducerii fraudei și a corupţiei.
Încălcarea acestor principii constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 5.000 de lei și 30.000 de lei.4
4. Procedura de atribuire a contractului
Legea nr. 98/2016 reglementează principalele proceduri prin care se realizează atribuirea contractelor de achiziție publică:
• licitația deschisă și licitația restrânsă
• parteneriatul pentru inovare
• negocierea competitivă
• dialogul competitiv
• negocierea fără publicare prealabilă
• concursul de soluții
• procedura simplificată
• procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice5
Regula de bază în materia atribuirii contractelor de achiziție publică este organizarea unei licitații (deschise sau restrânse). Acest tip de procedură este cea mai uzitată întrucât oferă serviciul cel mai bun la prețul cel mai mic pentru satisfacerea interesului public.
4.1. Licitația deschisă
Aceasta modalitate de atribuire a contractelor de achiziție publică începe odată cu publicarea unui anunț de participare, prin intermediul unor mijloace electronice (SEAP6 ȘI JOUE7), însoțite de documentația de atribuire. În urma publicării anunţului de participare, orice operator economic înregistrat are dreptul de a depune o ofertă.
Licitația deschisă se distinge prin existența unei singure etape obligatorii. Astfel, ofertele vor fi evaluate, urmând să fie identificate cele care corespund criteriilor transmise. Ulterior acestor pași, contractul de achiziție publică va fi semnat, iar anunțul de atribuire va fi publicat prin intermediul SEAP.
4.2. Licitația restrânsă
Licitația restrânsă se distinge prin existența a 2 etape obligatorii: etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor și etapa depunerii ofertelor de către candidaţii selectaţi.
Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), iar menirea acestuia este asigurarea transparenței procesului de atribuire a contractelor de achiziții publice în țara noastră.
Anunțurile publicate în SEAP privesc variate domenii de activitate, cum ar fi: agricultură și alimente; construcții; energie electrică și termică, gaze și apă; sănătate și asistență socială; tehnologia informației și comunicației; tranzacții imobiliare, închirieri și concesiuni etc.
4.3. Clasificarea ofertelor
Comisia de evaluare este cea care publică în S.E.A.P. candidaturile și respectiv ofertele admisibile, precum și cele declarate ca inadmisibile, neconforme.
Clasamentul ofertelor se stabilește urmărind:
• preţul cel mai scăzut (prețurile ofertelor vor fi ordonate în mod crescător, iar oferta câştigătoare va fi cea cu preţul cel mai scăzut)
• cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost (fiecare ofertă este evaluată prin atribuirea unui punctaj, iar câștigătorul va fi operatorul economic care întrunește cel mai mare punctaj)
5. Conflictul de interese în materia achizițiilor publice
Conform definiției legale, conflictul de interese reprezintă orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea ori independența lor în contextul procedurii de atribuire.8
5.1. Sistemul prevenție
Sistemului informatic integrat pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese reprezintă un mecanism ex ante ce face posibilă identificarea/remedierea conflictelor de interese, fără a afecta procedurile de atribuire. Are la bază formularul de integritate completat de reprezentanții operatorilor economici contractanți.
5.2. Situaţii de conflicte de interese privind autoritatea contractantă
În ceea ce privește autoritatea contractantă, conflictul de interese poate privi:
1. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi
2. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi
3. participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare9
5.3. Situaţii de conflicte de interese privind operatorii economici:
Referitor la operatorii economici, conflictul de interese vizează:
1. situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare și/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire
2. situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţ, ruda sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire10
5.4. Măsuri pentru identificarea, respectiv evitarea apariției unui conflict de interese
Evitarea apariției unui conflict de interese în procesul de achiziție publică este crucială pentru a asigura transparența acestui domeniu cheie. Astfel, pot fi implementate o serie de măsuri pentru a identifica vremelnic sau chiar a evita în totalitate un eventual conflict de interese.
Printre aceste măsuri regăsim înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil și, de asemenea, eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
Identificarea existenţei unui conflict de interese, după momentul atribuirii, respectiv semnării contractului de achiziţie, poate genera anularea acestuia de către instanță (constatarea nulității absolute a procedurii de atribuire, respectiv a contractului administrativ rezultat).11
6. Documentația de atribuire
Documentația de atribuire a contractelor de achiziție publică este formată din documentul unic de achiziție european (D.U.A.E) și instrucțiunile către ofertanți, caietul de sarcini, proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii, dar și formulare și modele de documente. În continuarea acestei lucrări, vom analiza în detaliu caietul de sarcini, o parte indispensabilă a acestei documentații.
Astfel, caietul de sarcini reprezintă partea reglementară a contractului de achiziție publică cuprinde specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.
De exemplu, pentru furnizarea de produse putem regăsi în caietul de sarcini următoarele: denumirea produselor, cantitatea, specificațiile tehnice, garanțiile acordate, recepția finală și asigurarea pregătirii personalului.
În cazul în care privește prestarea de servicii, caietul de sarcini poate cuprinde: denumirea serviciilor, cantitatea, calificări și competențe ale echipei de implementare și locația prestării serviciilor.
În schimb, pentru execuția de lucrări în caietul de sarcini putem regăsi: informații despre șantier, cerințe generale de proiectare, organizarea de șantier, amenajarea terenului, racordarea la utilități și măsuri de protecție a mediului și de protecție a muncii.
7. Spețe relevante în domeniul achizițiilor publice
Conform art. 229 alin. (2) din Legea 98/2016, rezultă faptul că, în cazul contractului de achiziție publică, riscul va fi suportat de către autoritatea contractantă. Or, în situațiile în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile într-o manieră satisfăcătoare, acest fapt ar putea da naștere unor serioase probleme.
Prin analiza unei serii de contracte de achiziție publică din România, putem observa că astfel de situații s-au ivit de-a lungul anilor și continuă să persiste. Astfel, anual milioane de euro sunt cheltuite pe diferite proiecte, multe în domeniul construcțiilor. Acestea au rolul de a îmbunătăți infrastructura țării și de a ușura traficul. Din păcate, suficiente au fost cazurile în care lucrările fie au suferit întârzieri considerabile, fie au fost executate într-o manieră cel puțin îndoielnică.
(...)
Cu toate acestea, problemele intervin atunci când majoritatea sunt atribuite în urma criteriului ”prețul cel mai scăzut”, a lipsei transparenței în procesul de atribuire și în lipsa evaluării calității lucrărilor prestate. Atitudinea pasivă, uneori complice a instituțiilor publice amplifică și mai mult problemele existente și îngreunează procesul de evoluție atât de necesar țării noastre.
Un raport a Comisiei Europene din anul 2018 a evidențiat fără echivoc această lipsă de transparență în domeniul achizițiilor publice. Acesta specifică faptul că aproximativ 40% dintre contractele de achiziție publică din țara noastră sunt atribuite fără licitație. În principal, este vorba de contractele sub 30.000 euro pentru bunuri și servicii și contracte sub 100.000 euro pentru lucrări ce pot fi atribuite și în lipsa unui concurs.
Or, această cifră este uriașă, mai ales dacă ar trebui să privim prin comparație cu alte țări ale UE, precum Austria, unde procentul era de 10% sau Irlanda, unde era în jur de 5%.
În contextul pandemiei de COVID-19, aceasta lipsă de transparență și chiar risipa făcută pe banii publici au fost exacerbate. Achizițiile de materiale sanitare au fost mai mult decât necesare și, bineînțeles, simplificarea procesului de achiziție publică pentru a asigura accesul cetățenilor la îngrijire medicală a fost necesar. În pofida acestei necesități, realitatea ne-a arătat în nenumărate situații faptul că, în ciuda sumelor ridicate cheltuite, spitalele continuă să ducă lipsa de materialele sanitare necesare pentru a putea face față unei crize de o asemenea magnitudine.
(...)
Simpla solicitare de înființare a unei astfel de comisii denotă sesizarea unor probleme existente, arătând totuși și dorința inerentă de a le remedia. Momentan la nivel teoretic, guvernanții evidențiază prin astfel de acțiuni că respectarea prevederilor legale este imperativă, iar că utilizarea banului public ar trebui să aibă la bază întotdeauna satisfacerea intereselor cetățeanului.
Legislația achizițiilor publice din România îndeamnă părțile implicate în proceduri să își planifice achizițiile, în teorie punându-se accent pe transparență și buna gestionare a banilor publici, practica însă mai suferă modificări.
Legislația privind achizițiile publice instituie reguli clare privind pragurile sub care se pot face contractări directe, căci, în mod normal, este necesară organizarea unei licitații publice. Practica arată tocmai opusul: achizițiile publice competitive și transparente au ajuns să devină mai curând excepția, iar contractările directe, practica frecventă. Astfel, orice prevedere legală ajunge să fie atent exploatată pentru obținerea unor foloase necuvenite.
Având în vedere amploarea contextul epidemiologic, guvernanții au dispus eliminarea limitelor pentru procurarea materialelor sanitare necesare combaterii pandemiei, prilej care a oferit ocazia perfectă pentru nașterea unor flagrante abuzuri din partea unor autorități.
7.1 Contractele de deszăpezire (închirierea utilajelor pt. deszapezire)
(...)
7.2 Contract sectorial – problema cu agentul termic în Timisoara și București
(...)
Fără transparenţă nu există concurenţă adevărată, nu există şansa de a obţine cel mai bun preţ şi de a salva bani publici.
Bibliografie:
Acte normative:
1. Constituția României din 21 noiembrie 1991 republicată, Parlament, publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003
2. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare
3. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare
4. Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
5. Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE
6. Directiva UE 89/665/CEE privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări
7. Ordonanța de Urgență nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare
8. Ordonanța de urgență nr. 114/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice
9. Ordonanța de Urgență nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate
10. Hot. CJUE din 28 mai 2020 – CURIA – Documents (europa.eu)
Lucrări științifice:
1. Mihaela Codrina Levai, Camelia Tomescu, “ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN RAPORT CU PARLAMENTUL – ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE”, Revista Transilvană de Științe Administrative, 2012
2. Lector univ. dr. Monica Ardeleanu, “Drept Administrativ I – Suport Curs”, București, 2007
3. Cătălin-Silviu Săraru, “Dreptul administrativ – principalul instrument de reglementare a activității administrației publice”, Editura ASE, București, 2020.
4. Cătălin-Silviu Săraru, “Drept administrativ. Probleme fundamentale ale dreptului public”, Editura C.H. Beck, București, 2016.
Surse online:
1. Mihaela Mazilu-Babel, ”Întrebare preliminară cu privire la cesionarea unui software între două organe ale administrației publice și contractul de achiziții publice. UPDATE: Hotărârea CJUE”, JURIDICE, 5 iunie 2020- http://www.juridice.ro
2. ”Achiziții publice de ghiozdane și materiale școlare suportate din bugetul de stat | Proiect”, JURIDICE, 25 februarie 2021 – http://www.juridice.ro
3. ”Fonduri europene de peste 25 de milioane de euro pentru reformarea sistemului românesc de achiziții publice”, JURIDICE, 11 iulie 2019 – http://www.juridice.ro
4. “Despre ANAP” – http://www.anap.gov.ro/
5. “Sistemul Electronic de Achiziții Publice” – http://www.e-licitatie.ro
6. ”Comisia Europeană: 40% din contractele de achiziţii publice din România, date fără licitație”, 23 martie 2018 – http://www.digi24.ro
7. ”Achiziții în pandemie – raportul nostru despre cheltuirea banilor publici în București și Ilfov la #locale2020”, Funky Citizens, 24 noiembrie 2020 – funky.ong
8. ”Contracte de deszăpezire de îţi îngheaţă mintea! 19 MILIOANE de EURO pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, în Teleorman”, 26 noiembrie 2013 – http://www.antena3.ro
9. Ștefan Etveș, ”Cât ne costă deszăpezirea pentru iarna 2017-2018”, Capital, 1 decembrie 2017 – http://www.capital.ro
10. Roxana Petrescu, Bogdan Alecu, ”ANALIZĂ ZF. România, al doilea cel mai bogat stat în gaze din UE, își lasă locuitorii în frig în prag de iarnă și pe vecini la mâna Gazprom”, 27 octombrie 2021 – http://www.mediafax.ro
1 Conform art. 2 alin. (1) pct. 5 din Directiva 2014/24/UE
2 Hot. CJUE din 28 mai 2020 privind cesionarea unui software între două organe ale administrației publice și contractul de achiziții publice – CURIA – Documents (europa.eu)
3 Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
4 Conform art. 224 alin. (2) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare
5 Conform art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
6 Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP (e-licitatie.ro)
7 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – EUR-Lex (europa.eu)
8 Conform art. 59 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
9 Conform art. 60 lit. a), b) și c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
10 Conform art. 60 lit. d) și e) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
11 Conform art.58 alin (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 privind principalele căi de atac în materia achizițiilor publice
12 ”Milioane de euro, îngropate în drumuri care rezista doar cateva luni. Centura care s-a surpat la puțin timp după inaugurare”, 7 aprilie 2014 – http://www.bzi.ro
13 ”Statul a cheltuit un sfert din PIB-ul României pe achiziții publice. Cei mai mulți bani publici merg pe achiziții medicale și pe lucrări de construcții”, 9 iulie 2021 – economedia.ro
14 Fișă tematică privind achizițiile publice – ec.europa.eu
15 ”Achiziții în pandemie – raportul nostru despre cheltuirea banilor publici în București și Ilfov la #locale2020”, Funky Citizens, 24 noiembrie 2020 – funky.ong
16 Mihai Roman, ”Achizițiile publice făcute în pandemie de Ministerul Sănătății, anchetate de o comisie specială a Parlamentului. PNL și UDMR, singurele partide care au votat împotriva anchetei parlamentare”, 3 noiembrie 2021 – http://www.g4media.ro
17Ștefan Etveș, ”Cât ne costă deszăpezirea pentru iarna 2017-2018”, Capital, 1 decembrie 2017 – http://www.capital.ro
18 Ibidem.
19 ”Contracte de deszăpezire de îţi îngheaţă mintea! 19 MILIOANE de EURO pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, în Teleorman”, 26 noiembrie 2013 – http://www.antena3.ro
20 ”Record. Un sector din București plătește 3 milioane de euro „taxă de așteptare” pentru deszăpezire. Chiar dacă nu ninge”, 7 februarie 2019 – http://www.digi24.ro
21 ”București nu primește fonduri pentru termoficare: Motivul halucinant invocat de Guvern. „Nu a existat timp fizic pentru o analiză””, 11 noiembrie 2021 – http://www.evz.ro
22 Cristian Andrei, ”Cum s-au împărțit 310 milioane de lei din Fondul de Rezervă | Timișoara, Iași în top, București, zero lei”, 11 noiembrie 2021 – romania.europalibera.org
23 Societatea Comercială Electrocentrale București – S.A., este o companie cu capital integral de stat, producătoare de energie electrică și încălzire, înființată în anul 2002 prin reorganizarea Termoelectrica, ca filială a acesteia.
24 Roxana Petrescu, Bogdan Alecu, ”ANALIZĂ ZF. România, al doilea cel mai bogat stat în gaze din UE, își lasă locuitorii în frig în prag de iarnă și pe vecini la mâna Gazprom”, 27 octombrie 2021 – http://www.mediafax.ro
25 ”Comisia Europeană: 40% din contractele de achiziţii publice din România, date fără licitație”, 23 martie 2018 – http://www.digi24.ro
Autor: Claudia Stanciu and Miruna-Alexandra Popescu
Sursa: Contractul de achiziție publică - J Next (http://www.juridice.ro)