Implicațiile juridice și sociale ale drogurilor
Scris: Mai 14, 2024, 9:12 am
Drogurile: Calea spre dependență și implicațiile juridice și sociale
Drogurile reprezintă un fenomen complex cu implicații serioase asupra individului și societății în ansamblu. În acest referat, îmi propun să explorez efectele drogurilor asupra sănătății și comportamentului uman, precum și caracterizările juridice și sociale ale consumului lor.
Consumul drogurilor afectează în primul rând funcționarea în parametri normali a creierului, interferând cu neurotransmițătorii și perturbând comunicarea între celulele nervoase.
Pe lângă dependență, drogurile pot avea efecte devastatoare asupra sănătații fizice și psihice a individului. De exemplu, consumul de heroină poate duce chiar la deces prin forma de supradozaj, în timp ce consumul excesiv de alcool poate duce la diverse probleme hepatice și cognitive.
Consumul substanțelor interzise a fost prezent încă din perioada Antichității când egiptenii extrăgeau opiul din maci, cu ajutorul căruia preparau un lichid cu efect sedativ.
Cadrul Legal
Traficul și deținerea de droguri în vederea consumului propriu sunt cele mai întâlnite infracțiuni ce au în vedere substanțele interzise și sunt reglementate în Legea nr. 143/2000 publicată în M.Of. nr. 362/3 aug. 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În cuprinsul Legii nr. 143/2000 publicată în M.Of. nr. 362/3 aug. 2000, consumul acestor substanţe nu este incriminat, însă, deţinerea de droguri de risc, pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar deţinerea de droguri de mare risc pentru consum propriu și fără drept se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Astfel, din practica de specialitate se prezumă că nu se poate consuma fără a deţine, dar se poate deţine, fără a consuma, bineînţeles, pentru traficare.
Traficul ilicit de droguri
Implică producția, distribuția și vânzarea ilegală a substanțelor interzise. Grupările de crimă organizată se implică în aceste activități care pot fi deja considerate o industrie pentru că profitul este foarte mare, astfel încât, exploatează dependența și nevoile consumatorilor.
Traficul ilicit alimentează un cerc vicios de violență și corupție care afectează întreaga societate, aceste grupări criminale concurează pentru teritoriu și control, ceea ce duce la un grad ridicat de infracționalitate în comunități.
Combaterea traficului ilicit de droguri
Necesită eforturi intense la nivel global, implicând cooperarea între state, agenții de aplicare a legii și organizații internaționale pentru combaterea acestui fenomen de amploare.
Eforturile includ supravegherea și interceptarea transporturilor de droguri, reducerea cererii crescute de droguri de pe piață prin programe de prevenție și educație și aplicarea corectă a legii.
Trebuie abordate și cauzele subiacente ale traficului de droguri, cum ar fi sărăcia, lipsa accesului la educație și oportunități financiare limitate, pentru a diminua vulnerabilitatea indivizilor la influențele drogurilor în ansamblu.
Clasificarea pe scurt a drogurilor:
Opiacee: sunt alcaloizii (substanțele azotate cu caracter bazic) naturali sau preparatele farmaceutice care conțin sau provin din opiu, din capsula imatură de ,,papaver somniferum”. Macul opiaceu conține în jur de 25% din acest alcaloid.
Principalele substanțe care provin din opiu sunt: morfina, codeina, și tebaina.
Din grupa fenantrenelor sunt: papavrina și narceina.
Spre deosebire de opiacee, termenul de opioide face referire la toate substanțele și medicamentele care acționează la nivelul sinapsei opiodergice.
Cannabis și derivați din acesta: planta cannabis (cânepa indiană) este originară din Asia Centrală și Asia de Sud, cunoscută în România drept cânepă, este considerat ca fiind un drog de mare risc, conține în mod natural o cantitate mare de canabidiol, preparată într-un anumit mod și consumată poate genera o stare de euforie, tot mai des întâlnită și sub forma: “High” din limba engleză.
Amfetamine: sunt folosite în exces atât pentru sporirea performanţei, cât și în scopuri de recreere.
În cazul primei situaţii, acestea încetinesc apetitul, sporesc capacitatea de efort, concentrarea și atenţia. Efectele euforice ale stimulentelor cresc dacă pastilele sunt zdrobite înainte de a fi prizate sau injectate.
Sedative: Sedativul este un drog cu acțiune directă asupra sistemului nervos central, cu efecte de relaxare, fapt ce duce la diminuarea anxietății și ajuta la instaurarea stării de calmitate.
“Barbituricele, somniferele non-barbiturice, medicamentele care relaxează mușchii, tranchilizantele și multe antihistaminice intră în această categorie.”
Halucinogene: Drogurile din clasa halucinogenelor alterează percepția, gândurile și sentimentele consumatorului. Acestea cauzează halucinații, senzații și imagini ce par extrem de reale, însă nu sunt. Substanțele halucinogene se regăsesc sub formă de ciuperci sau plante, dar și sub formă sintetică.
Solvenţi: Menționez următoarele: toluen, acetonă, butan.
Sunt substanțe care prin consum duc la efecte asemănătoare alcoolului sau anestezicelor. Cel mai răspândit mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau alte recipiente; ex: vopsele, lacuri, acetona, gaz de brichetă, cleiuri, prenadez etc.
Stimulente: aceste substanțe acționează asupra sistemului nervos central și sunt asociate cu stări de euforie și modificarea funcţiilor motorii.
Printre exemple se numără: cocaina, crack, ecstasy etc.
Simptomele consumului de droguri:
Fizice: ochii roșii și somnoroși, imunitate scăzută, pleoapele umflate, uneori și sângerări nazale, agitația, somnolența, sedarea, tuse slabă, dureri la nivelul toracelui, schimbarea vocii, pierderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, ten palid, răgușeală, modificarea ritmului de somn și altele;
Emoționale: Schimbări bruște ale comportamentului, iresponsabilitate, nepăsare, tristețe, oboseală, scăderea stimei de sine, confuzie, depresie, reacții întârziate, lipsa de receptivitate, anxietate, egoism și altele;
Potenţialii consumatori:
O problemă de actualitate este reprezentată de faptul că potenţialii consumatori sunt adolescenţii care în mare parte se confruntă cu probleme de integrare în societate, anxietate, depresie și altele, ei devin ușor coruptibili de dorinţa de a încerca astfel substanţe interzise în speranţa că le va da o stare de bine, uneori ei pot privi consumul acestor substanţe ca pe o cale spre integrarea în diferite anturaje, de multe ori au impresia că acestea îi pot trata dându-le stări temporare de bine, urmând ca ei să devină în majoritatea cazurilor consumatori, mai apoi dependenți de aceste substanțe.
Mediul din care provine fiecare persoană influențează dependența unui om, în special în perioada adolescenței. Un mediu familial sănătos în timpul copilăriei este un factor esențial pentru reducerea ulterioară a riscului de dependență în rândul copiilor. A fi în preajma unor persoane care consumă substanțe interzise crește șansele de a dezvolta o tulburare de consum mai târziu.
Sevrajul:
Sevrajul este reprezentat de stările fizice și psihice prin care trece o persoană care elimină parțial sau total consumul unei substanțe care i-a creat dependența (droguri, alcool etc).
Studiile spun că după aproximativ 24 de ore fără droguri încep să apară stări de anxietate și agitație. Starea de sevraj poate dura între două și opt zile și are simptome precum: tremuratul corpului, pierderea apetitului, greața, vărsături, creșterea funcțiilor cardiace și altele despre care medicii spun că pot duce la accident vascular cerebral sau infarct.
Cine suferă mai mult?
Bineînțeles ca nu putem cataloga aceste trăiri pe o scară de la unu la zece, dar din experiențele celor care au trăit aceste lucruri putem afirma:
Consumatorii de droguri – Indivizii care devin dependenți de droguri suferă consecințe fizice, mentale și sociale îngrijorătoare. Dependența poate afecta capacitatea de a funcționa în societate, de a menține sau crea relații sociale.
Tratamentul pentru această dependență este adesea dificil și necesită resurse și sprijin considerabile.
Familia și prietenii consumatorilor – Dependența nu îl afectează doar pe consumator, ci și pe cei din jur. Familia și persoanele apropiate ale acestuia pot simți o povară psihologică semnificativă, mai ales că în lipsa voinței de cooperare a dependentului, ajutorul din partea celor din jur nu poate fi acordat.
Daniel-Andrei Grămescu
Student – Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați
Sursa: https://www.juridice.ro/736027/droguril ... 2024-05-14
Drogurile reprezintă un fenomen complex cu implicații serioase asupra individului și societății în ansamblu. În acest referat, îmi propun să explorez efectele drogurilor asupra sănătății și comportamentului uman, precum și caracterizările juridice și sociale ale consumului lor.
Consumul drogurilor afectează în primul rând funcționarea în parametri normali a creierului, interferând cu neurotransmițătorii și perturbând comunicarea între celulele nervoase.
Pe lângă dependență, drogurile pot avea efecte devastatoare asupra sănătații fizice și psihice a individului. De exemplu, consumul de heroină poate duce chiar la deces prin forma de supradozaj, în timp ce consumul excesiv de alcool poate duce la diverse probleme hepatice și cognitive.
Consumul substanțelor interzise a fost prezent încă din perioada Antichității când egiptenii extrăgeau opiul din maci, cu ajutorul căruia preparau un lichid cu efect sedativ.
Cadrul Legal
Traficul și deținerea de droguri în vederea consumului propriu sunt cele mai întâlnite infracțiuni ce au în vedere substanțele interzise și sunt reglementate în Legea nr. 143/2000 publicată în M.Of. nr. 362/3 aug. 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În cuprinsul Legii nr. 143/2000 publicată în M.Of. nr. 362/3 aug. 2000, consumul acestor substanţe nu este incriminat, însă, deţinerea de droguri de risc, pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar deţinerea de droguri de mare risc pentru consum propriu și fără drept se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Astfel, din practica de specialitate se prezumă că nu se poate consuma fără a deţine, dar se poate deţine, fără a consuma, bineînţeles, pentru traficare.
Traficul ilicit de droguri
Implică producția, distribuția și vânzarea ilegală a substanțelor interzise. Grupările de crimă organizată se implică în aceste activități care pot fi deja considerate o industrie pentru că profitul este foarte mare, astfel încât, exploatează dependența și nevoile consumatorilor.
Traficul ilicit alimentează un cerc vicios de violență și corupție care afectează întreaga societate, aceste grupări criminale concurează pentru teritoriu și control, ceea ce duce la un grad ridicat de infracționalitate în comunități.
Combaterea traficului ilicit de droguri
Necesită eforturi intense la nivel global, implicând cooperarea între state, agenții de aplicare a legii și organizații internaționale pentru combaterea acestui fenomen de amploare.
Eforturile includ supravegherea și interceptarea transporturilor de droguri, reducerea cererii crescute de droguri de pe piață prin programe de prevenție și educație și aplicarea corectă a legii.
Trebuie abordate și cauzele subiacente ale traficului de droguri, cum ar fi sărăcia, lipsa accesului la educație și oportunități financiare limitate, pentru a diminua vulnerabilitatea indivizilor la influențele drogurilor în ansamblu.
Clasificarea pe scurt a drogurilor:
Opiacee: sunt alcaloizii (substanțele azotate cu caracter bazic) naturali sau preparatele farmaceutice care conțin sau provin din opiu, din capsula imatură de ,,papaver somniferum”. Macul opiaceu conține în jur de 25% din acest alcaloid.
Principalele substanțe care provin din opiu sunt: morfina, codeina, și tebaina.
Din grupa fenantrenelor sunt: papavrina și narceina.
Spre deosebire de opiacee, termenul de opioide face referire la toate substanțele și medicamentele care acționează la nivelul sinapsei opiodergice.
Cannabis și derivați din acesta: planta cannabis (cânepa indiană) este originară din Asia Centrală și Asia de Sud, cunoscută în România drept cânepă, este considerat ca fiind un drog de mare risc, conține în mod natural o cantitate mare de canabidiol, preparată într-un anumit mod și consumată poate genera o stare de euforie, tot mai des întâlnită și sub forma: “High” din limba engleză.
Amfetamine: sunt folosite în exces atât pentru sporirea performanţei, cât și în scopuri de recreere.
În cazul primei situaţii, acestea încetinesc apetitul, sporesc capacitatea de efort, concentrarea și atenţia. Efectele euforice ale stimulentelor cresc dacă pastilele sunt zdrobite înainte de a fi prizate sau injectate.
Sedative: Sedativul este un drog cu acțiune directă asupra sistemului nervos central, cu efecte de relaxare, fapt ce duce la diminuarea anxietății și ajuta la instaurarea stării de calmitate.
“Barbituricele, somniferele non-barbiturice, medicamentele care relaxează mușchii, tranchilizantele și multe antihistaminice intră în această categorie.”
Halucinogene: Drogurile din clasa halucinogenelor alterează percepția, gândurile și sentimentele consumatorului. Acestea cauzează halucinații, senzații și imagini ce par extrem de reale, însă nu sunt. Substanțele halucinogene se regăsesc sub formă de ciuperci sau plante, dar și sub formă sintetică.
Solvenţi: Menționez următoarele: toluen, acetonă, butan.
Sunt substanțe care prin consum duc la efecte asemănătoare alcoolului sau anestezicelor. Cel mai răspândit mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau alte recipiente; ex: vopsele, lacuri, acetona, gaz de brichetă, cleiuri, prenadez etc.
Stimulente: aceste substanțe acționează asupra sistemului nervos central și sunt asociate cu stări de euforie și modificarea funcţiilor motorii.
Printre exemple se numără: cocaina, crack, ecstasy etc.
Simptomele consumului de droguri:
Fizice: ochii roșii și somnoroși, imunitate scăzută, pleoapele umflate, uneori și sângerări nazale, agitația, somnolența, sedarea, tuse slabă, dureri la nivelul toracelui, schimbarea vocii, pierderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, ten palid, răgușeală, modificarea ritmului de somn și altele;
Emoționale: Schimbări bruște ale comportamentului, iresponsabilitate, nepăsare, tristețe, oboseală, scăderea stimei de sine, confuzie, depresie, reacții întârziate, lipsa de receptivitate, anxietate, egoism și altele;
Potenţialii consumatori:
O problemă de actualitate este reprezentată de faptul că potenţialii consumatori sunt adolescenţii care în mare parte se confruntă cu probleme de integrare în societate, anxietate, depresie și altele, ei devin ușor coruptibili de dorinţa de a încerca astfel substanţe interzise în speranţa că le va da o stare de bine, uneori ei pot privi consumul acestor substanţe ca pe o cale spre integrarea în diferite anturaje, de multe ori au impresia că acestea îi pot trata dându-le stări temporare de bine, urmând ca ei să devină în majoritatea cazurilor consumatori, mai apoi dependenți de aceste substanțe.
Mediul din care provine fiecare persoană influențează dependența unui om, în special în perioada adolescenței. Un mediu familial sănătos în timpul copilăriei este un factor esențial pentru reducerea ulterioară a riscului de dependență în rândul copiilor. A fi în preajma unor persoane care consumă substanțe interzise crește șansele de a dezvolta o tulburare de consum mai târziu.
Sevrajul:
Sevrajul este reprezentat de stările fizice și psihice prin care trece o persoană care elimină parțial sau total consumul unei substanțe care i-a creat dependența (droguri, alcool etc).
Studiile spun că după aproximativ 24 de ore fără droguri încep să apară stări de anxietate și agitație. Starea de sevraj poate dura între două și opt zile și are simptome precum: tremuratul corpului, pierderea apetitului, greața, vărsături, creșterea funcțiilor cardiace și altele despre care medicii spun că pot duce la accident vascular cerebral sau infarct.
Cine suferă mai mult?
Bineînțeles ca nu putem cataloga aceste trăiri pe o scară de la unu la zece, dar din experiențele celor care au trăit aceste lucruri putem afirma:
Consumatorii de droguri – Indivizii care devin dependenți de droguri suferă consecințe fizice, mentale și sociale îngrijorătoare. Dependența poate afecta capacitatea de a funcționa în societate, de a menține sau crea relații sociale.
Tratamentul pentru această dependență este adesea dificil și necesită resurse și sprijin considerabile.
Familia și prietenii consumatorilor – Dependența nu îl afectează doar pe consumator, ci și pe cei din jur. Familia și persoanele apropiate ale acestuia pot simți o povară psihologică semnificativă, mai ales că în lipsa voinței de cooperare a dependentului, ajutorul din partea celor din jur nu poate fi acordat.
Daniel-Andrei Grămescu
Student – Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați
Sursa: https://www.juridice.ro/736027/droguril ... 2024-05-14