Punct de vedere privind activitatea procesuală a consilierului juridic
Scris: Iunie 26, 2025, 9:15 am
Punct de vedere privind activitatea procesuală a consilierului juridic
________________________________________
1. Statutul profesiei de consilier juridic (adoptat la 6 martie 2004, cu modificările ulterioare)
Art. 49 – enunță explicit:
„Activitatea desfășurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace și nu de rezultat.”
Interpretare:
• Consilierul juridic nu răspunde pentru rezultatul cauzei (ex. dacă un proces este pierdut), ci pentru calitatea, legalitatea și profesionalismul acțiunilor întreprinse.
• Asemenea unui medic, profesor, avocat, este evaluat pe baza diligenței depuse, nu pe succesul final (care poate depinde de factori externi).
________________________________________
2. Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
Art. 1 și Art. 8
• Recunosc profesia de consilier juridic ca o profesie liberală, organizată și exercitată în condițiile statutului profesiei.
• Trimite la aplicarea directă a Statutului și Codului deontologic, ceea ce face ca art. 49 din Statut să devină normă aplicabilă cu forță legală.
Notă profesională: Această abordare este în linie cu jurisprudența constantă în materie de răspundere profesională a consilierilor – atât în doctrină, cât și în decizii ale Curții de Apel sau ICCJ (unde se analizează dacă a fost respectată obligația de diligență, nu dacă s-a câștigat cauza).
________________________________________
3. Codul deontologic al consilierului juridic
Deși nu folosește expres formula „mijloace, nu rezultat”, codul:
• impune standarde de diligență, loialitate, independență, profesionalism;
• protejează libertatea de opinie profesională, fără constrângerea de a livra un anumit rezultat.
Concluzie: Codul confirmă indirect că activitatea are un caracter procesual și metodologic, adică se evaluează calitatea demersurilor, nu rezultatul lor.
________________________________________
4. Ordinul MEN nr. 5530/2011 – art. 17 alin. (6)
Formularea exactă:
„Consilierul juridic apără drepturile și interesele legitime ale inspectoratului școlar în fața instanțelor judecătorești, precum și în raporturile cu alte autorități, instituții sau persoane, și acordă consultanță juridică compartimentelor din cadrul inspectoratului și unităților de învățământ.”
Interpretare contextuală:
• Formularea nu prevede vreo obligație de rezultat (ex. câștig de cauză), ci enumeră acțiuni concrete care sunt tipice unei activități de mijloace:
o „apără” – nu „asigură câștigul”
o „acordă consultanță” – nu „garantează soluționarea favorabilă”
• În concordanță deplină cu art. 49 din Statut.
________________________________________
Concluzie generală profesională
Activitatea consilierului juridic este una de mijloace, nu de rezultat – aceasta este o regulă clară, aplicabilă atât consilierilor din sectorul public (inclusiv în ISJ), cât și celor din mediul privat.
Această normă:
• protejează integritatea profesiei;
• împiedică stabilirea unei răspunderi abuzive în cazuri în care rezultatul juridic a fost influențat de factori necontrolabili (decizii judiciare, atitudinea instanței, erori ale altor părți implicate).
________________________________________
1. Statutul profesiei de consilier juridic (adoptat la 6 martie 2004, cu modificările ulterioare)
Art. 49 – enunță explicit:„Activitatea desfășurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace și nu de rezultat.”
Interpretare:• Consilierul juridic nu răspunde pentru rezultatul cauzei (ex. dacă un proces este pierdut), ci pentru calitatea, legalitatea și profesionalismul acțiunilor întreprinse.
• Asemenea unui medic, profesor, avocat, este evaluat pe baza diligenței depuse, nu pe succesul final (care poate depinde de factori externi).
________________________________________
2. Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
Art. 1 și Art. 8• Recunosc profesia de consilier juridic ca o profesie liberală, organizată și exercitată în condițiile statutului profesiei.
• Trimite la aplicarea directă a Statutului și Codului deontologic, ceea ce face ca art. 49 din Statut să devină normă aplicabilă cu forță legală.
Notă profesională: Această abordare este în linie cu jurisprudența constantă în materie de răspundere profesională a consilierilor – atât în doctrină, cât și în decizii ale Curții de Apel sau ICCJ (unde se analizează dacă a fost respectată obligația de diligență, nu dacă s-a câștigat cauza).________________________________________
3. Codul deontologic al consilierului juridic
Deși nu folosește expres formula „mijloace, nu rezultat”, codul:• impune standarde de diligență, loialitate, independență, profesionalism;
• protejează libertatea de opinie profesională, fără constrângerea de a livra un anumit rezultat.
Concluzie: Codul confirmă indirect că activitatea are un caracter procesual și metodologic, adică se evaluează calitatea demersurilor, nu rezultatul lor.________________________________________
4. Ordinul MEN nr. 5530/2011 – art. 17 alin. (6)
Formularea exactă:„Consilierul juridic apără drepturile și interesele legitime ale inspectoratului școlar în fața instanțelor judecătorești, precum și în raporturile cu alte autorități, instituții sau persoane, și acordă consultanță juridică compartimentelor din cadrul inspectoratului și unităților de învățământ.”
Interpretare contextuală:• Formularea nu prevede vreo obligație de rezultat (ex. câștig de cauză), ci enumeră acțiuni concrete care sunt tipice unei activități de mijloace:
o „apără” – nu „asigură câștigul”
o „acordă consultanță” – nu „garantează soluționarea favorabilă”
• În concordanță deplină cu art. 49 din Statut.
________________________________________
Concluzie generală profesională
Activitatea consilierului juridic este una de mijloace, nu de rezultat – aceasta este o regulă clară, aplicabilă atât consilierilor din sectorul public (inclusiv în ISJ), cât și celor din mediul privat. Această normă:• protejează integritatea profesiei;
• împiedică stabilirea unei răspunderi abuzive în cazuri în care rezultatul juridic a fost influențat de factori necontrolabili (decizii judiciare, atitudinea instanței, erori ale altor părți implicate).