Controlul financiar preventiv în era digitală
Scris: Mai 17, 2026, 10:33 am
Controlul financiar preventiv în era digitală
Odată cu evoluția tehnologică și necesitatea debirocratizării administrației publice, Ministerul Finanțelor face un pas decisiv către digitalizarea completă a fluxurilor financiare.
În acest sens, în Monitorul Oficial nr. 409 din 14 mai 2026 a fost publicat Ordinul nr. 455/2026 (emis la 21 aprilie 2026), care aduce modificări majore Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv (CFP), aprobate inițial prin Ordinul MFP nr. 923/2014.
Noul act normativ, intrat în vigoare chiar la data publicării, oficializează viza CFP în format electronic și aliniază procedurile de control cu noua legislație privind semnătura electronică și managementul cheltuielilor bugetare.
Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii. Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau patrimoniale şi nici verificarea operaţiunilor deja efectuate.
Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac obiectul acestuia, din punctul de vedere al:
a)respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operaţiunilor (control de legalitate);
b)îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse controlului (control de regularitate);
c)încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz (control bugetar).
Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau a documentelor justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.
Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar preventiv se exercită exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entităţii publice.
Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat.
Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte şi/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.
1. Viza CFP olografă vs. Viza electronică: Ce se schimbă?
Principala noutate adusă la punctul 4.3 din Normele metodologice constă în reglementarea expresă a celor două modalități prin care poate fi exercitată viza de control financiar preventiv propriu: forma clasică, olografă, și forma electronică.
În varianta tradițională, sigiliul personal se păstrează sub forma ștampilei fizice, aceasta având obligația de a cuprinde denumirea entității publice, mențiunea „vizat pentru control financiar preventiv”, numărul ștampilei – reprezentând identificatorul titularului – precum și data acordării vizei, indicată complet prin an, lună și zi.
În paralel, ordinul introduce și varianta modernă, electronică, în care semnătura și sigiliul personal sunt înlocuite de semnătura electronică avansată sau calificată a persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu. Reglementarea stabilește însă o condiție esențială: semnătura electronică trebuie să integreze toate informațiile care se regăseau anterior în sigiliul olograf și să respecte cerințele stricte prevăzute de Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice.
2. Condiții obligatorii pentru implementarea CFP Electronic
Conducătorii entităților publice au obligația de a stabili prin proceduri interne ce documente pot fi semnate electronic. Totuși, pentru ca un proiect de operațiune și documentele justificative să poată fi controlate digital, noul ordin impune îndeplinirea cumulativă a 4 condiții tehnice și legale:
• Circuit 100% digital: Documentele trebuie prezentate integral în formă electronică, parcurgând un flux complet (semnare, avizare, certificare, aprobare și arhivare) stabilit intern.
• Semnături valide pe tot lanțul: Toate persoanele cu drept de emitere, avizare sau aprobare trebuie să folosească semnături electronice avansate sau calificate, bazate pe certificate eliberate de autorități publice din România sau prestatori de servicii de încredere calificați.
• Arhivare electronică legală: Sistemul trebuie să permită stocarea documentelor în conformitate cu normele stricte din Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice.
• Conformitate legislativă: Fluxul trebuie să respecte toate celelalte prevederi ale legislației financiar-contabile generale și specifice.
3. Corelarea cu noile reguli de angajare a cheltuielilor
O altă modificare importantă (la punctul 5.2) vizează modul în care sunt fundamentate operațiunile care afectează fondurile sau patrimoniul public.
Documentele transmise la viză trebuie însoțite, după caz, de un „Document de fundamentare” nou, introdus în conformitate cu recentul Ordin al ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 (privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare).
Cum se face verificarea creditelor?
Pentru angajamentele legale, verificarea încadrării în limitele creditelor de angajament sau bugetare se va realiza strict pe baza sumelor rezervate, înscrise în Secțiunea B a acestui nou document de fundamentare.
4. Actualizarea machetelor și anexelor
Ordinul 455/2026 modifică în mod direct și anexele tehnice utilizate de persoanele care exercită CFP:
• Anexa nr. 1.1 și Anexa nr. 1.8 din vechiul ordin au fost înlocuite integral cu noile machete (Anexele 1 și 2 la prezentul ordin).
• Din motive logistice și de volum, noile formate au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 409 bis și pot fi consultate/achiziționate direct de la Centrul pentru relații cu publicul al Monitorului Oficial din București.
5. Ce aduce nou Ordinul nr. 455/2026?
Analiza comparativă dintre vechile reguli CFP și noul sistem electronic flexibilizat
Analizând comparativ forma anterioară a Normelor metodologice privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu și modificările introduse prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 455/2026, se observă o schimbare importantă de filozofie administrativă.
Dacă vechea reglementare era construită pe un model rigid, centrat aproape exclusiv pe utilizarea semnăturii electronice calificate și pe circuite electronice puternic formalizate, noul ordin introduce un sistem mai flexibil, adaptat noii legislații privind serviciile de încredere și procesului accelerat de digitalizare a instituțiilor publice.
Principalele modificări vizează flexibilizarea regimului semnăturii electronice, actualizarea legislației de referință și simplificarea condițiilor tehnice privind circuitul electronic al documentelor.
5. 1. Semnătura electronică avansată devine oficial acceptată
Una dintre cele mai importante modificări introduse prin Ordinul nr. 455/2026 este extinderea tipurilor de semnături electronice care pot fi utilizate la exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu.
În forma anterioară a normelor, viza electronică putea fi acordată exclusiv prin utilizarea semnăturii electronice calificate.
Noul text permite însă și utilizarea semnăturii electronice avansate, alături de cea calificată, ceea ce oferă instituțiilor publice un grad mai mare de flexibilitate în organizarea circuitului documentelor electronice.
Totuși, utilizarea semnăturii avansate nu este liberă de condiții. Ordinul stabilește expres că aceasta trebuie să respecte cerințele prevăzute la art. 4 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere.
Din perspectivă practică, această modificare poate conduce inclusiv la reducerea costurilor administrative generate de utilizarea exclusivă a semnăturilor calificate, fără a elimina însă exigențele privind securitatea și trasabilitatea documentelor.
5. 2. Actualizarea legislației de referință
Ordinul nr. 455/2026 marchează și o actualizare semnificativă a fundamentului legislativ utilizat în materia CFP electronic.
Noua reglementare elimină vechile trimiteri dispersate și integrează direct dispozițiile Legii nr. 214/2024, care devine noul reper normativ principal în materia semnăturii electronice și a serviciilor de încredere.
În același timp, din textul normelor dispare complet referirea la vechiul Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice.
Această eliminare nu este întâmplătoare. Ea indică o desprindere de vechea arhitectură procedurală ALOP și integrarea controlului financiar preventiv într-un nou cadru procedural, corelat cu Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 privind angajarea și plata cheltuielilor bugetare.
Practic, Ministerul Finanțelor încearcă să reașeze întregul circuit financiar-bugetar într-o logică procedurală mai modernă și mai digitalizată.
5. 3. Reguli noi privind certificatele electronice
O altă modificare importantă privește emiterea certificatelor utilizate pentru semnarea documentelor din circuitul CFP.
În vechea reglementare, certificatele electronice puteau proveni exclusiv de la prestatori de servicii de încredere.
Noul text extinde și clarifică această posibilitate. Astfel, certificatele pentru semnăturile electronice utilizate în circuitul documentelor pot fi emise:
• fie de autorități sau instituții publice din România;
• fie de prestatori de servicii de încredere calificați.
Această soluție deschide posibilitatea dezvoltării unor infrastructuri publice proprii de certificare electronică și poate facilita implementarea semnăturii electronice la nivelul instituțiilor bugetare.
5. 4. Simplificarea circuitului electronic al documentelor
Modificările aduse prin Ordinul nr. 455/2026 urmăresc și simplificarea condițiilor tehnice referitoare la fluxul documentelor electronice utilizate în cadrul controlului financiar preventiv propriu. Dacă vechea reglementare conținea numeroase cerințe distincte privind canalele securizate de comunicare, modalitățile de transmitere, auditarea circuitului și descrierea separată a fiecărei etape procedurale, noul text restructurează și comasează aceste obligații într-o formulare mai suplă și mai flexibilă.
În noua abordare, accentul nu mai cade pe hiperformalizarea fiecărui pas procedural, ci pe existența unui circuit electronic stabilit prin proceduri proprii, care să asigure semnarea, avizarea, certificarea, aprobarea și arhivarea documentelor în format electronic.
Totodată, eliminarea termenului „expres” din formularea anterioară referitoare la proiectele de operațiuni care pot fi supuse CFP electronic indică o orientare către o abordare procedurală mai puțin rigidă și mai adaptată nevoilor practice ale instituțiilor publice.
5. 5 Punctul 5.2: Reforma tăcută a procedurilor bugetare
Dispare vechiul sistem ALOP bazat pe formulare multiple și apare „Documentul de fundamentare”
Analiza comparativă dintre vechea formă a punctului 5.2 din Normele metodologice privind controlul financiar preventiv și noua redactare introdusă prin Ordinul nr. 455/2026 relevă una dintre cele mai importante schimbări structurale din ultimii ani în materia execuției bugetare și a controlului financiar preventiv propriu.
În esență, Ministerul Finanțelor abandonează vechiul sistem birocratic construit în jurul formularelor clasice ALOP reglementate prin Ordinul MFP nr. 1.792/2002 și îl înlocuiește cu un mecanism procedural unificat, centrat pe noul „Document de fundamentare”, reglementat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
5.6 Dispariția celor trei formulare clasice
În vechea reglementare, operațiunile supuse controlului financiar preventiv trebuiau însoțite, după caz, de mai multe formulare distincte privind angajarea cheltuielilor bugetare.
Sistemul funcționa pe baza unor documente separate, consacrate de Ordinul nr. 1.792/2002:
• propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament;
• propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor bugetare;
• angajamentul bugetar individual sau global.
Timp de peste două decenii, aceste formulare au reprezentat coloana vertebrală a mecanismului ALOP utilizat în instituțiile publice.
Noul punct 5.2 elimină însă complet această arhitectură procedurală bazată pe multiple formulare distincte.
În locul lor apare un singur document unificat — „Documentul de fundamentare” — prevăzut în Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
Din perspectivă practică, aceasta reprezintă o simplificare majoră a circuitului administrativ și financiar.
5.7 Trecerea la noul cadru procedural: Ordinul nr. 1.140/2025
Modificarea punctului 5.2 nu înseamnă doar schimbarea unor formulare.
Ea marchează, în realitate, trecerea oficială la un nou cadru procedural privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare.
Vechea trimitere la Ordinul MFP nr. 1.792/2002 dispare din textul normelor, fiind înlocuită de referirea expresă la Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
Această mutare are o semnificație administrativă importantă:
Ministerul Finanțelor încearcă să modernizeze și să unifice mecanismele bugetare într-o logică procedurală mai simplă, mai digitalizată și mai ușor de urmărit în circuitul financiar al instituțiilor publice.
5.8 O nouă regulă pentru verificarea creditelor bugetare
Una dintre cele mai importante noutăți introduse prin noua redactare a punctului 5.2 este stabilirea expresă a modului în care persoana care exercită viza CFP trebuie să verifice existența fondurilor disponibile.
Vechea reglementare funcționa pe baza verificării clasice realizate prin intermediul formularelor de angajare bugetară.
Noul text introduce însă o regulă procedurală clară:
pentru proiectele de operațiuni care reprezintă angajamente legale — contracte, comenzi, decizii sau alte acte generatoare de obligații financiare — verificarea încadrării în limitele și destinația creditelor de angajament și/sau bugetare se realizează pe baza sumelor rezervate înscrise în Secțiunea B a „Documentului de fundamentare”.
Practic, Secțiunea B devine noul reper procedural esențial pentru verificarea existenței și rezervării creditelor bugetare înainte de acordarea vizei CFP.
5.9 Ce se schimbă concret pentru persoana care exercită CFP?
Din punct de vedere operațional, activitatea persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu devine mai simplificată sub aspectul numărului de documente analizate și semnate.
Persoana care acordă viza CFP:
• nu va mai opera cu multiple formulare distincte privind angajarea cheltuielilor;
• nu va mai semna propuneri și angajamente pe modelele clasice ALOP;
• va analiza și verifica noul „Document de fundamentare”;
• va avea obligația expresă de a controla Secțiunea B a documentului, pentru a verifica dacă fondurile au fost rezervate corect înainte de asumarea angajamentului legal.
În mod evident, filosofia procedurală se mută de la multiplicarea documentelor către centralizarea informațiilor relevante într-un singur instrument procedural.
6. Concluzie
Ordinul nr. 455/2026 marchează una dintre cele mai importante etape ale procesului de digitalizare a managementului financiar public din ultimii ani, consacrând trecerea de la un model administrativ rigid, puternic formalizat și dependent de documente pe suport hârtie către un sistem procedural mai flexibil, mai coerent și mai adaptat realităților digitale actuale.
Noile reglementări nu se limitează doar la introducerea vizei CFP în format electronic sau la acceptarea semnăturii electronice avansate. În realitate, actul normativ restructurează întregul mecanism procedural privind circuitul documentelor și verificarea cheltuielilor bugetare, simplificând fluxurile administrative și reducând birocrația bazată pe formulare multiple și proceduri excesiv fragmentate.
Înlocuirea vechii arhitecturi ALOP cu „Documentul de fundamentare”, simplificarea condițiilor tehnice privind circuitul electronic al documentelor și reglementarea expresă a verificării creditelor bugetare prin Secțiunea B a noului document procedural indică orientarea clară a Ministerului Finanțelor către un sistem financiar-bugetar mai digitalizat, mai interoperabil și mai ușor de urmărit administrativ.
Pentru instituțiile publice, adevărata provocare nu va consta doar în implementarea formală a semnăturii electronice sau în actualizarea normelor interne, ci în construirea unor fluxuri electronice coerente, sigure și suficient de bine organizate pentru a garanta legalitatea, trasabilitatea și protecția fondurilor publice într-un mediu administrativ aflat în plină transformare digitală.
Odată cu evoluția tehnologică și necesitatea debirocratizării administrației publice, Ministerul Finanțelor face un pas decisiv către digitalizarea completă a fluxurilor financiare.
În acest sens, în Monitorul Oficial nr. 409 din 14 mai 2026 a fost publicat Ordinul nr. 455/2026 (emis la 21 aprilie 2026), care aduce modificări majore Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv (CFP), aprobate inițial prin Ordinul MFP nr. 923/2014.
Noul act normativ, intrat în vigoare chiar la data publicării, oficializează viza CFP în format electronic și aliniază procedurile de control cu noua legislație privind semnătura electronică și managementul cheltuielilor bugetare.
Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii. Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau patrimoniale şi nici verificarea operaţiunilor deja efectuate.
Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac obiectul acestuia, din punctul de vedere al:
a)respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operaţiunilor (control de legalitate);
b)îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse controlului (control de regularitate);
c)încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz (control bugetar).
Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau a documentelor justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.
Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar preventiv se exercită exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entităţii publice.
Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat.
Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte şi/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.
1. Viza CFP olografă vs. Viza electronică: Ce se schimbă?
Principala noutate adusă la punctul 4.3 din Normele metodologice constă în reglementarea expresă a celor două modalități prin care poate fi exercitată viza de control financiar preventiv propriu: forma clasică, olografă, și forma electronică.
În varianta tradițională, sigiliul personal se păstrează sub forma ștampilei fizice, aceasta având obligația de a cuprinde denumirea entității publice, mențiunea „vizat pentru control financiar preventiv”, numărul ștampilei – reprezentând identificatorul titularului – precum și data acordării vizei, indicată complet prin an, lună și zi.
În paralel, ordinul introduce și varianta modernă, electronică, în care semnătura și sigiliul personal sunt înlocuite de semnătura electronică avansată sau calificată a persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu. Reglementarea stabilește însă o condiție esențială: semnătura electronică trebuie să integreze toate informațiile care se regăseau anterior în sigiliul olograf și să respecte cerințele stricte prevăzute de Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice.
2. Condiții obligatorii pentru implementarea CFP Electronic
Conducătorii entităților publice au obligația de a stabili prin proceduri interne ce documente pot fi semnate electronic. Totuși, pentru ca un proiect de operațiune și documentele justificative să poată fi controlate digital, noul ordin impune îndeplinirea cumulativă a 4 condiții tehnice și legale:
• Circuit 100% digital: Documentele trebuie prezentate integral în formă electronică, parcurgând un flux complet (semnare, avizare, certificare, aprobare și arhivare) stabilit intern.
• Semnături valide pe tot lanțul: Toate persoanele cu drept de emitere, avizare sau aprobare trebuie să folosească semnături electronice avansate sau calificate, bazate pe certificate eliberate de autorități publice din România sau prestatori de servicii de încredere calificați.
• Arhivare electronică legală: Sistemul trebuie să permită stocarea documentelor în conformitate cu normele stricte din Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice.
• Conformitate legislativă: Fluxul trebuie să respecte toate celelalte prevederi ale legislației financiar-contabile generale și specifice.
3. Corelarea cu noile reguli de angajare a cheltuielilor
O altă modificare importantă (la punctul 5.2) vizează modul în care sunt fundamentate operațiunile care afectează fondurile sau patrimoniul public.
Documentele transmise la viză trebuie însoțite, după caz, de un „Document de fundamentare” nou, introdus în conformitate cu recentul Ordin al ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 (privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare).
Cum se face verificarea creditelor?
Pentru angajamentele legale, verificarea încadrării în limitele creditelor de angajament sau bugetare se va realiza strict pe baza sumelor rezervate, înscrise în Secțiunea B a acestui nou document de fundamentare.
4. Actualizarea machetelor și anexelor
Ordinul 455/2026 modifică în mod direct și anexele tehnice utilizate de persoanele care exercită CFP:
• Anexa nr. 1.1 și Anexa nr. 1.8 din vechiul ordin au fost înlocuite integral cu noile machete (Anexele 1 și 2 la prezentul ordin).
• Din motive logistice și de volum, noile formate au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 409 bis și pot fi consultate/achiziționate direct de la Centrul pentru relații cu publicul al Monitorului Oficial din București.
5. Ce aduce nou Ordinul nr. 455/2026?
Analiza comparativă dintre vechile reguli CFP și noul sistem electronic flexibilizat
Analizând comparativ forma anterioară a Normelor metodologice privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu și modificările introduse prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 455/2026, se observă o schimbare importantă de filozofie administrativă.
Dacă vechea reglementare era construită pe un model rigid, centrat aproape exclusiv pe utilizarea semnăturii electronice calificate și pe circuite electronice puternic formalizate, noul ordin introduce un sistem mai flexibil, adaptat noii legislații privind serviciile de încredere și procesului accelerat de digitalizare a instituțiilor publice.
Principalele modificări vizează flexibilizarea regimului semnăturii electronice, actualizarea legislației de referință și simplificarea condițiilor tehnice privind circuitul electronic al documentelor.
5. 1. Semnătura electronică avansată devine oficial acceptată
Una dintre cele mai importante modificări introduse prin Ordinul nr. 455/2026 este extinderea tipurilor de semnături electronice care pot fi utilizate la exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu.
În forma anterioară a normelor, viza electronică putea fi acordată exclusiv prin utilizarea semnăturii electronice calificate.
Noul text permite însă și utilizarea semnăturii electronice avansate, alături de cea calificată, ceea ce oferă instituțiilor publice un grad mai mare de flexibilitate în organizarea circuitului documentelor electronice.
Totuși, utilizarea semnăturii avansate nu este liberă de condiții. Ordinul stabilește expres că aceasta trebuie să respecte cerințele prevăzute la art. 4 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere.
Din perspectivă practică, această modificare poate conduce inclusiv la reducerea costurilor administrative generate de utilizarea exclusivă a semnăturilor calificate, fără a elimina însă exigențele privind securitatea și trasabilitatea documentelor.
5. 2. Actualizarea legislației de referință
Ordinul nr. 455/2026 marchează și o actualizare semnificativă a fundamentului legislativ utilizat în materia CFP electronic.
Noua reglementare elimină vechile trimiteri dispersate și integrează direct dispozițiile Legii nr. 214/2024, care devine noul reper normativ principal în materia semnăturii electronice și a serviciilor de încredere.
În același timp, din textul normelor dispare complet referirea la vechiul Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice.
Această eliminare nu este întâmplătoare. Ea indică o desprindere de vechea arhitectură procedurală ALOP și integrarea controlului financiar preventiv într-un nou cadru procedural, corelat cu Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 privind angajarea și plata cheltuielilor bugetare.
Practic, Ministerul Finanțelor încearcă să reașeze întregul circuit financiar-bugetar într-o logică procedurală mai modernă și mai digitalizată.
5. 3. Reguli noi privind certificatele electronice
O altă modificare importantă privește emiterea certificatelor utilizate pentru semnarea documentelor din circuitul CFP.
În vechea reglementare, certificatele electronice puteau proveni exclusiv de la prestatori de servicii de încredere.
Noul text extinde și clarifică această posibilitate. Astfel, certificatele pentru semnăturile electronice utilizate în circuitul documentelor pot fi emise:
• fie de autorități sau instituții publice din România;
• fie de prestatori de servicii de încredere calificați.
Această soluție deschide posibilitatea dezvoltării unor infrastructuri publice proprii de certificare electronică și poate facilita implementarea semnăturii electronice la nivelul instituțiilor bugetare.
5. 4. Simplificarea circuitului electronic al documentelor
Modificările aduse prin Ordinul nr. 455/2026 urmăresc și simplificarea condițiilor tehnice referitoare la fluxul documentelor electronice utilizate în cadrul controlului financiar preventiv propriu. Dacă vechea reglementare conținea numeroase cerințe distincte privind canalele securizate de comunicare, modalitățile de transmitere, auditarea circuitului și descrierea separată a fiecărei etape procedurale, noul text restructurează și comasează aceste obligații într-o formulare mai suplă și mai flexibilă.
În noua abordare, accentul nu mai cade pe hiperformalizarea fiecărui pas procedural, ci pe existența unui circuit electronic stabilit prin proceduri proprii, care să asigure semnarea, avizarea, certificarea, aprobarea și arhivarea documentelor în format electronic.
Totodată, eliminarea termenului „expres” din formularea anterioară referitoare la proiectele de operațiuni care pot fi supuse CFP electronic indică o orientare către o abordare procedurală mai puțin rigidă și mai adaptată nevoilor practice ale instituțiilor publice.
5. 5 Punctul 5.2: Reforma tăcută a procedurilor bugetare
Dispare vechiul sistem ALOP bazat pe formulare multiple și apare „Documentul de fundamentare”
Analiza comparativă dintre vechea formă a punctului 5.2 din Normele metodologice privind controlul financiar preventiv și noua redactare introdusă prin Ordinul nr. 455/2026 relevă una dintre cele mai importante schimbări structurale din ultimii ani în materia execuției bugetare și a controlului financiar preventiv propriu.
În esență, Ministerul Finanțelor abandonează vechiul sistem birocratic construit în jurul formularelor clasice ALOP reglementate prin Ordinul MFP nr. 1.792/2002 și îl înlocuiește cu un mecanism procedural unificat, centrat pe noul „Document de fundamentare”, reglementat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
5.6 Dispariția celor trei formulare clasice
În vechea reglementare, operațiunile supuse controlului financiar preventiv trebuiau însoțite, după caz, de mai multe formulare distincte privind angajarea cheltuielilor bugetare.
Sistemul funcționa pe baza unor documente separate, consacrate de Ordinul nr. 1.792/2002:
• propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament;
• propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor bugetare;
• angajamentul bugetar individual sau global.
Timp de peste două decenii, aceste formulare au reprezentat coloana vertebrală a mecanismului ALOP utilizat în instituțiile publice.
Noul punct 5.2 elimină însă complet această arhitectură procedurală bazată pe multiple formulare distincte.
În locul lor apare un singur document unificat — „Documentul de fundamentare” — prevăzut în Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
Din perspectivă practică, aceasta reprezintă o simplificare majoră a circuitului administrativ și financiar.
5.7 Trecerea la noul cadru procedural: Ordinul nr. 1.140/2025
Modificarea punctului 5.2 nu înseamnă doar schimbarea unor formulare.
Ea marchează, în realitate, trecerea oficială la un nou cadru procedural privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare.
Vechea trimitere la Ordinul MFP nr. 1.792/2002 dispare din textul normelor, fiind înlocuită de referirea expresă la Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.140/2025.
Această mutare are o semnificație administrativă importantă:
Ministerul Finanțelor încearcă să modernizeze și să unifice mecanismele bugetare într-o logică procedurală mai simplă, mai digitalizată și mai ușor de urmărit în circuitul financiar al instituțiilor publice.
5.8 O nouă regulă pentru verificarea creditelor bugetare
Una dintre cele mai importante noutăți introduse prin noua redactare a punctului 5.2 este stabilirea expresă a modului în care persoana care exercită viza CFP trebuie să verifice existența fondurilor disponibile.
Vechea reglementare funcționa pe baza verificării clasice realizate prin intermediul formularelor de angajare bugetară.
Noul text introduce însă o regulă procedurală clară:
pentru proiectele de operațiuni care reprezintă angajamente legale — contracte, comenzi, decizii sau alte acte generatoare de obligații financiare — verificarea încadrării în limitele și destinația creditelor de angajament și/sau bugetare se realizează pe baza sumelor rezervate înscrise în Secțiunea B a „Documentului de fundamentare”.
Practic, Secțiunea B devine noul reper procedural esențial pentru verificarea existenței și rezervării creditelor bugetare înainte de acordarea vizei CFP.
5.9 Ce se schimbă concret pentru persoana care exercită CFP?
Din punct de vedere operațional, activitatea persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu devine mai simplificată sub aspectul numărului de documente analizate și semnate.
Persoana care acordă viza CFP:
• nu va mai opera cu multiple formulare distincte privind angajarea cheltuielilor;
• nu va mai semna propuneri și angajamente pe modelele clasice ALOP;
• va analiza și verifica noul „Document de fundamentare”;
• va avea obligația expresă de a controla Secțiunea B a documentului, pentru a verifica dacă fondurile au fost rezervate corect înainte de asumarea angajamentului legal.
În mod evident, filosofia procedurală se mută de la multiplicarea documentelor către centralizarea informațiilor relevante într-un singur instrument procedural.
6. Concluzie
Ordinul nr. 455/2026 marchează una dintre cele mai importante etape ale procesului de digitalizare a managementului financiar public din ultimii ani, consacrând trecerea de la un model administrativ rigid, puternic formalizat și dependent de documente pe suport hârtie către un sistem procedural mai flexibil, mai coerent și mai adaptat realităților digitale actuale.
Noile reglementări nu se limitează doar la introducerea vizei CFP în format electronic sau la acceptarea semnăturii electronice avansate. În realitate, actul normativ restructurează întregul mecanism procedural privind circuitul documentelor și verificarea cheltuielilor bugetare, simplificând fluxurile administrative și reducând birocrația bazată pe formulare multiple și proceduri excesiv fragmentate.
Înlocuirea vechii arhitecturi ALOP cu „Documentul de fundamentare”, simplificarea condițiilor tehnice privind circuitul electronic al documentelor și reglementarea expresă a verificării creditelor bugetare prin Secțiunea B a noului document procedural indică orientarea clară a Ministerului Finanțelor către un sistem financiar-bugetar mai digitalizat, mai interoperabil și mai ușor de urmărit administrativ.
Pentru instituțiile publice, adevărata provocare nu va consta doar în implementarea formală a semnăturii electronice sau în actualizarea normelor interne, ci în construirea unor fluxuri electronice coerente, sigure și suficient de bine organizate pentru a garanta legalitatea, trasabilitatea și protecția fondurilor publice într-un mediu administrativ aflat în plină transformare digitală.