Organizarea și funcționarea Consiliului naţional de etică

[Consilier juridic]

Organizarea și funcționarea Consiliului naţional de etică, organism consultativ al Ministerului Educației, fără personalitate juridică.

1. Constituirea Consiliului naţional de etică

În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică.

Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti. Membrii Consiliul naţional de etică trebuie să facă dovada prestigiului profesional şi a autorității morale, aceștia reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.

Consiliului naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

Membrii comisiilor județene de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri de drept ai Consiliului naţional de etică.

După constituire, fiecare comisie județeană de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului naţional de etică.

Conducerea Consiliului naţional de etică are următoarea componenţă:

a) preşedinte;

b) 2 vicepreşedinţi;

c) secretar general;

d) secretar.

Interdicții, incompatibilități:

Nu pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică persoanele care:

a) ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b) au sancţiuni profesionale;

c) prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d) fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e) practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f) au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g) au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.

2. Atribuţiile Consiliului naţional de etică

Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:

a)elaborarea Codului de etică din învăţământul preuniversitar. În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor județene de etică, a sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministrului educaţiei. Ministrul educaţiei a emis ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018. Codul de etică cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională;

b)urmăreşte aplicarea Codului de etică prin:

(i) diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;

(îi) evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;

(iii) organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul de etică;

(iv) elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele sesizate;

(v) elaborarea unui "Raport de caz" în urma unei decizii motivate;

c)analizează şi soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile Codului de etică;

d)prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Acest raport se face public.

e)notifică, prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti, instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu privire la cazurile respective;

f)activează împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului, cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;

g)se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;

h)organizează anual câte două întruniri la nivel naţional. Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011;

i)în cadrul întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.

j)oferă consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;

k)diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.

3. Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică

Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:

a)preşedintele Consiliului naţional de etică:

(i) asigură conducerea operativă a consiliului;

(îi) convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;

(iii) prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;

(v) reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele şcolare, cu Ministerul Educaţiei sau cu alte instituţii de interes public.

b)vicepreşedinţii Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) coordonează comisiile de lucru ale consiliului.

c)secretarul general al Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;

(iii) stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.

d)secretarul Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;

(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului;

(iii) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.

4. Dispoziţii finale

Potrivit OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011, Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate să constituie și să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.

Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării întreprind măsurile necesare organizării întruniriilor anuale ale Consiliului naţional de etică.


Temei legal:

LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;

HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate;

ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;

ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar.