Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie

[Consilier juridic]

Difuzare:
1. membrilor grupului de lucru din inspectoratul școlar județean
2. personalului din inspectoratul școlar județean

I. Noțiuni teoretice privind evaluarea riscurilor de corupţie

În Monitorul Oficial nr. 751 din 30 august 2018 a fost publicată H.G. nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate. Data intrării în vigoare: 30 august 2018.

Hotărârea aprobă:
1. Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 1, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 2, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 3, şi formatul registrului riscurilor de corupţie, prevăzut în anexa nr. 4.

2. Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 5, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate, prevăzut în anexa nr. 6.

Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (numită în continuare Metodologia standard) reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

Metodologia standard se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite. Prin ordin sau decizie a conducătorilor entităţilor menţionate se pot reglementa norme de aplicare adaptate specificului entităţilor respective.

Scopul metodologiei standard este asumarea unor măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul riscurilor de corupţie pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscurilor de corupţie, precum şi a impactului în cazul materializării acestora.

În vederea realizării activităţilor prevăzute de metodologia standard, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 3 dispun, prin ordin sau decizie, constituirea unui grup de lucru pentru implementarea metodologiei.

Componenţa Grupului de lucru se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale autorităţilor şi instituţiilor publice.
În vederea realizării activităţilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 599 din 2 august 2018, la nivelul Inspectoratului Școlar Hunedoara s-a constituit prin Decizia nr.427/2018 Grupul de lucru, în următoarea componenţă:

Şef al Grupului de lucru: inspector şcolar general adjunct

Membrii:
1. inspector şcolar general adjunct
2. contabil șef
3. consilier salarizare
4. inspector şcolar resurse umane
5. inspector şcolar resurse umane
6. responsabil achiziții publice
7. auditor intern
8. consilier etică şi de integritate

Secretar: consilier rețea școlară.

În desfăşurarea activităţilor sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor compartimentelor din structura organizatorică a instituţiei, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele fixate, informaţiile sau documentele solicitate.
Grupul de lucru are următoarele atribuţii:
• identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
• evaluarea riscurilor de corupţie;
• stabilirea măsurilor de intervenţie;
• completarea Registrului riscurilor de corupţie;
• monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie.

Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente ale autorităţilor şi instituţiilor publice care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.
Pentru identificarea riscurilor de corupţie, Grupul de lucru are în vedere:
• cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei;
• rapoartele de audit intern;
• rapoarte ale Curţii de Conturi;
• rapoarte ale autorităţilor de control;
• chestionare aplicate persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul instituţiei sau al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate.
Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare şi angajaţilor din cadrul structurilor care desfăşoară activităţi considerate vulnerabile la corupţie.
Grupul de lucru poate avea în vedere şi alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti.
În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. e) şi alin. (3) din Metodologia standard, actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi forma chestionarului.

În situaţia în care documentele sau informaţiile enumerate mai sus beneficiază de o circulaţie restrânsă, actul intern menţionat la art. 9 din Metodologia standard, va reglementa şi modul de acces la aceste documente.
În baza informaţiilor obţinute conform alin. (2), (3) şi (4) din Metodologia standard, Grupul de lucru procedează la analizarea activităţilor vulnerabile la corupţie, precum şi a surselor posibile de riscuri.
Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact.
Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:
• estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;
• estimarea impactului;
• determinarea expunerii la risc;
• clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie;
• determinarea priorităţii de intervenţie.
Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilităţii de materializare a riscurilor de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 2 la hotărâre.
Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:
• 1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare;
• 2 reprezintă probabilitate medie de materializare;
• 3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare.

Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 3 la hotărâre.
Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:
• 1 reprezintă impact scăzut;
• 2 reprezintă impact mediu;
• 3 reprezintă impact ridicat.

Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupţie constă în produsul dintre valoarea probabilităţii de materializare a acelui risc de corupţie şi valoarea impactului în situaţia materializării lui.

Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.

Valorile 4 şi 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de intervenţie.
Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenţie urgentă.

După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.
Pe baza rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, Grupul de lucru propune măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul acestora.

Pentru fiecare măsură de intervenţie se stabilesc responsabilul şi termenul de finalizare a implementării.
Măsurile de intervenţie pot consta, printre altele, în:
• formularea de propuneri cu privire la modificarea legislaţiei;
• activităţi de instruire;
• dezvoltare de sisteme informatice;
• elaborare de proceduri de lucru;
• planificarea şi derularea periodică a unor activităţi de audit şi/sau control pentru activităţile considerate vulnerabile;
• rotaţia personalului.

Pe baza activităţilor reglementate la art. 11-16 din Metodologia standard, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupţie.
Registrul riscurilor de corupţie are următoarea structură (anexa nr. 4 la hotărâre):
• domeniul de activitate;
• descrierea riscului;
• probabilitatea, impactul şi expunerea la riscul de corupţie;
• măsurile de intervenţie;
• termenul de implementare;
• responsabilul de risc.
Registrul riscurilor de corupţie fundamentează Planul de integritate.  
Monitorizarea şi revizuirea se realizează de către Grupul de lucru sau persoanele desemnate în acest sens, la nivelul instituţiei unde acesta este constituit.

Anual, Grupul de lucru sau persoanele desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupţie şi procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituţiei.
În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie şi introduse în Registrul riscurilor de corupţie revizuit.

Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 3 din Metodologia standard au obligaţia actualizării o dată la doi ani a planurilor de integritate, având la bază rezultatele aplicării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie.
Planurile de integritate se transmit către Secretariatul tehnic al SNA.

În vederea evaluării implementării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al SNA întocmeşte rapoarte anuale, pe baza informaţiilor transmise de instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 3 din Metodologia standard.
Documentaţia privind implementarea metodologiei se păstrează de către secretarul Grupului de lucru din cadrul instituţiei şi trebuie să fie disponibilă în situaţia evaluării activităţii de implementare a prezentei metodologii.