Inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ

[Consilier juridic]

1. Aspecte generale

Modul de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare în sistemul de învăţământ preuniversitar este prezentat în Regulamentul din 3 decembrie 2020 de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ORDINUL nr. 6.106/2020 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.281 din 23 decembrie 2020 (Regulament).

Regulamentul asigură caracterul unitar al inspecţiei şcolare generale la nivel naţional şi stabileşte scopurile inspecţiei, personalul abilitat să facă inspecţia şi modul de realizare concretă a inspecţiei.

Regulamentul va fi folosit în cadrul inspecţiilor şcolare generale realizate în unităţile de învăţământ de stat particulare şi confesionale autorizate/acreditate.

După conţinutul/obiectul principal al inspecţiei, se disting trei tipuri fundamentale de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar:
• inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar (Secțiunea 1):
- preinspecţia
- inspecția propriu-zisă
- postinspecția
• inspecţia de specialitate (Secțiunea a 5-a)
• inspecţia tematică (Secțiunea a 6-a).

Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:
a)consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi;
b)îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;
c)consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi şi pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale de atragere şi derulare de proiecte cu finanţare externă.

Inspecţia şcolară generală se realizează de către M.E. şi inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în toate unităţile de învăţământ preuniversitar care formează sistemul naţional de învăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în Regulamentul din 3 decembrie 2020.

Unităţile de învăţământ preuniversitar care urmează să fie inspectate vor fi stabilite de ISJ/ISMB, în urma diagnozei locale, sau de M.E., în cazul unor priorităţi/obiective naţionale specifice.

Perioada dintre două inspecţii şcolare generale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări şi analize fundamentate, validate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul M.E..
Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:
a)managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor, implicarea în proiecte cu finanţare externă pentru dezvoltarea resursei umane şi a infrastructurii;
b)modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar;
c)activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);
d)nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la competenţele vizate;
e)modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor, motivaţia acestora în învăţare, participarea şcolară şi starea dr bine a preşcolarilor/elevilor (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse;
f)relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi alţi parteneri educaţionali;
g)atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ.

Ariile tematice/domeniile inspectate, sursele de informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când realizează o inspecţie şcolară generală sunt prezentate în cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1 la Regulamentul din 3 decembrie 2020.

Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală împreună cu perioadele din graficul de activităţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de către inspectorul şcolar general adjunct, coordonator al domeniului Curriculum şi inspecţie şcolară şi avizate în Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la începutul fiecărui semestru. În situaţii deosebite, listele pot fi modificate cu avizul Consiliului de administraţie al ISJ/ISMB.

La nivelul M.E., unităţile de învăţământ preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală şi graficul activităţilor de inspecţie se stabilesc de către direcţia cu atribuţii privind inspecţia şcolară, fiind înaintate spre aprobare secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar.

Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi complexitatea unităţii de învăţământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică).

Inspecţia şcolară generală este realizată de o echipă formată din 2-8 inspectori/metodişti ai inspectoratului şcolar, în funcţie de numărul de arii tematice/domenii inspectate, de complexitatea inspecţiei şi va fi condusă de un coordonator numit dintre aceştia.

După caz, echipa va cuprinde inspectori/metodişti ai ISJ/ISMB care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în curriculum. În şcolile cu limbă de predare a uneia sau mai multor minorităţi naţionale sau cu clase cu limbă/limbi de predare a/ale uneia sau mai multor minorităţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţită de către unul dintre inspectorii de minorităţi / inspector de specialitate pentru limba / limbile maternă predată/ materne predate, respectiv metodişti vorbitori ai limbii / limbilor minorităţii / minorităţilor.

Durata inspecţiei şcolare generale este de 1 - 2 săptămâni, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.

2. Activitatea de preinspecţie

Inspectorul coordonator al echipei realizează următoarele activităţi de pregătire a inspecţiei:
a)informează unitatea de învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi stabileşte împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;
b)prezintă unităţii de învăţământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabileşte, împreună cu directorul unităţii de învăţământ, data-limită până la care toate documentele vor fi pregătite;
c)stabileşte responsabilităţile ce revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilităţilor se va realiza după consultarea membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unităţii de învăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilităţile membrilor echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-ţintă (elevi, cadre didactice, părinţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de învăţământ va fi informată dacă apar schimbări în componenţa echipei de inspectori;
d)vizitează unitatea de învăţământ înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei. Dacă din motive obiective: epidemii, pandemii nu se poate realiza fizic vizitarea unităţii de învăţământ inspectate, inspectorul coordonator al echipei va organiza o videoconferinţă cu invitarea directorului/directorilor unităţii şi a personalului acesteia pentru a explica modalitatea de efectuare a inspecţiei;
e)în urma vizitei în unitatea de învăţământ/videoconferinţei, poate solicita Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintă, particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de învăţământ care va fi inspectată.

Pentru inspecţia realizată de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învăţământ va putea solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfăşurare a unor activităţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi de postinspecţie), adresându-se în scris Consiliului de administraţie al ISJ/ISMB.

În cuprinsul solicitării, unitatea de învăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfăşurarea activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie este aplicat din momentul aprobării lui de către Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.

Inspectorul coordonator al echipei solicită conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie cu cel puţin o săptămână înainte de începerea inspecţiei. Directorul instituţiei de educaţie pregăteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de inspecţie.

Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât să se colecteze un eşantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă.

Înainte de inspecţie, inspectorul coordonator al echipei colectează, în format letric sau în format electronic, următoarele date şi informaţii:
a)o prezentare scrisă de director asupra activităţii unităţii de învăţământ (maximum două pagini), care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socio-economice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie (PDI/PAS);
b)un formular cu date statistice privind unitatea de învăţământ, completat de către director;
c)o prezentare privind gradul de participare şi rezultatele obţinute de elevi, în ultimii trei ani, la examenele naţionale şi testele naţionale, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional;
d)rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii educaţiei (RAEI) şi, după caz, rapoartele de evaluare externă (REE) ale unităţii de învăţământ preuniversitar;
e)documentele unităţii de învăţământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;
f)cel mai recent raport de inspecţie şcolară generală;
g)orarul unităţii de învăţământ în perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);
h)orice altă informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor.
După colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie.

Dosarul activităţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori. În situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (3), documentele precizate la art. 24, literele a) - h), pot fi transmise pe suport electronic, în format scanat, inspectorului coordonator al echipei, care le va transmite, la rândul său, membrilor echipei de inspecţie.

3. Desfăşurarea inspecţiei

Inspecţia şcolară generală va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă Consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.

Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuţii:
a)reprezintă instituţia din care provine, ISJ/ISMB sau M.E., şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea de învăţământ inspectată;
b)supraveghează şi monitorizează derularea inspecţiei şcolare generale;
c)analizează şi soluţionează, împreună cu directorul unităţii de învăţământ inspectate, orice neconcordanţă sau problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurarea inspecţiei;
d)organizează şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţii locale (operatori economici/parteneri educaţionali). În situaţii justificate, întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, cu reprezentanţii comunităţilor locale pot fi organizate în sistem online;
e)coordonează colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii de învăţământ inspectate;
f)coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii de învăţământ inspectate;
g)organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăţi comune; în situaţii justificate, întâlnirile de lucru cu membrii echipei de inspectori pot fi organizate online;
h)stabileşte datele la care se desfăşoară întâlnirile fizice sau online pentru discuţii pe discipline şi pe aspecte (Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ);
i)derulează activităţile care îi revin, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesară;
j)pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează raportul final al inspecţiei şcolare generale.
Inspecţia şcolară generală se va desfăşura după programul stabilit, în acord cu conducerea unităţii de învăţământ. Dacă înaintea inspecţiei şcolare generale sau în timpul desfăşurării acesteia intervin situaţii excepţionale cum ar fi: calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii etc., Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar sau ME va decide amânarea inspecţiei şcolare pentru o dată ulterioară sau continuarea acesteia online.
Decizia va fi comunicată unităţii de învăţământ.

În cadrul inspecţiei şcolare generale pot fi realizate următoarele activităţi:
a)observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin asistenţă la lecţii şi a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat observării/asistării diferitelor activităţi educaţionale de la nivelul unităţii de învăţământ inspectate;
b)discuţii cu directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu membrii Consiliului de administraţie, ai Consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii etc;
c)discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de învăţământ inspectată;
d)întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;
e)întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale;
f)aplicarea de chestionare;
g)analiza documentelor.

În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând eficienţa utilizării lor. Din categoria acestor documente fac parte:
a)planul managerial, planul de dezvoltare instituţională (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);
b)rapoarte anuale de evaluare internă (RAEI) şi, după caz, rapoarte de evaluare externă (REE);
c)rapoartele scrise ale evaluărilor externe şi ale inspecţiilor din ultimii trei ani;
d)cataloagele, registrele matricole;
e)condica/fişa de prezenţă a profesorilor;
f)documentele diferitelor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;
g)portofoliile profesorilor;
h)caiete/notiţe/produse ale activităţii elevilor/portofolii/documente, inclusiv în format electronic, care vizează participarea şi rezultatele la examene şi teste;
i)alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;
j)orice fel de documente/informaţii scrise distribuite părinţilor;
k)documentele şedinţelor consiliului de administraţie, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară ale instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.

Inspectorii vor asista cadrele didactice din unitatea de învăţământ cel puţin o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru fiecare nivel de învăţământ şi pentru specificul unităţii de învăţământ respective.

Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei, conform orarului anunţat. Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor, în afara orelor de clasă.

Aspectele urmărite prin activitatea de observare lecţiei sunt următoarele:
a)relaţia profesor - elev şi aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;
b)utilizarea achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor;
c)concordanţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;
d)individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;
e)caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar al lecţiilor / activităţilor;
f)adecvarea resurselor materiale la specificul lecţiei şi al modului de organizare a acesteia: faţă în faţă/ online;
g)dezvoltarea capacităţii elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;
h)modul de răspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea de sprijin individual în învăţare;
i)includerea, dacă este cazul, în cadrul activităţilor de predare-învăţare-evaluare a elementelor specifice ale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente în instituţia de educaţie;
j)acordarea de feedback elevilor/ preşcolarilor utilizând forme de evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;
k)respectarea recomandărilor de igienă şcolară privind echilibrul dintre activitatea şcolară a elevului şi celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa temelor pentru acasă);
l)respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învăţare-evaluare;
m)utilizarea autoevaluării şi interevaluării elevilor în activităţile de învăţare;
n)prezentarea produselor activităţii elevilor în sălile de clasă/grupă şi în celelalte spaţii ale unităţii de învăţământ preuniversitar;
o)caracterul obiectiv al evaluării formative şi sumative;
p)utilizarea mijloacelor educaţionale digitale: platforme digitale educaţionale sau destinate creării şi partajării resurselor educaţionale deschise; aplicaţii destinate comunicării on-line pentru dispozitive electronice (telefon, tabletă, laptop); resurse informaţionale digitale ce pot fi folosite în procesul educaţional şi sunt disponibile pe platforme digitale educaţionale;
q)stimularea creativităţii elevilor/ preşcolarilor în cadrul învăţării.

În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolară. La aceste întâlniri vor fi prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ.

Întâlnirile pot fi organizate fizic sau în sistem online în funcţie de situaţia/contextul în care se desfăşoară.

Inspectorii iau cunoştinţă de opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanţilor (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea unităţii de învăţământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia.

Echipa de inspectori îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia colectată în perioada de preinspecţie.

De asemenea aceştia se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unităţii de învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare.

În cadrul şedinţei vor fi analizate următoarele documente:
a)rezultatele inspecţiilor realizate din ultimii trei ani;
b)rapoarte de evaluare internă (RAEI) şi, după caz, rapoarte de evaluare externă (REE);
c)proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ, în vigoare;
d)documentele consiliului de administraţie;
e)planul managerial;
f)documentele care să ateste monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii unităţii de învăţământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.);
g)portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluărilor;
h)portofoliile elevilor;
i)documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;
j)raportul de analiză al activităţii din anul şcolar/semestrul precedent;
k)organigrama unităţii de învăţământ;
1) raportările statistice obligatorii (SC), modul şi gradul de încărcare a datelor din Sistemul Informatic Integrat al învăţământului din România (SIIIR);"
m)orarul instituţiei de educaţie/schemele orare ale claselor;
n)programele activităţilor extracurriculare;
o)instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice unităţii de învăţământ;
p)documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);
q)documentele şcolare prevăzute de lege;
r)alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).

4. Activitatea de postinspecţie

În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate următoarele rezultate şi concluzii/rapoarte:
1. rezultate şi concluzii parţiale. Acestea sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei şi sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activităţi desfăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor, membrilor Consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor, în funcţie de aria tematică şi disciplina inspectată. În cazul în care întâlnirile nu pot fi organizate fizic, acestea pot fi organizate în sistem online;
2. rezultate şi concluzii finale. În perioada imediat următoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va prezenta rezultatele şi concluziile finale, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi directorul/directorii, membrii Consiliului de administraţie, membrii comisiei pentru curriculum şi profesorii inspectaţi. Discuţiile sunt confidenţiale, în sensul că participanţii la întâlnire/şedinţă nu vor discuta despre acestea în afara unităţii de învăţământ inspectate;
3. rezultatele şi concluziile parţiale şi rezultatele şi concluziile finale vor consta în prezentarea, în mod concis, a punctelor tari ale unităţii de învăţământ şi ale aspectelor care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul unităţii de învăţământ va demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rezultatele şi concluziile prezentate oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este necesar să fie remediate;
4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintă rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematică/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplină inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;
5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale.

Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei. El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei.

Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia.

Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părţi: raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; echipa de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Raportul este evaluativ, fiind structurat pe arii tematice; echipa de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate.

Managerii şi personalul unităţii de învăţământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate, priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire.

Raportul scris final va fi semnat de către inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de către acesta Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la finalizarea activităţii de inspecţie.

În cazul în care, din motive obiective, cum ar fi: calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale, şedinţa consiliului de administraţie nu poate fi organizată cu prezenţa fizică, poate fi realizată în sistem online. O copie a raportului scris final va fi înaintată inspectorului general şi, la cerere, ME.

Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică şi fiecare disciplină inspectată.

Rezumatul va fi prezentat de către directorul unităţii de învăţământ consiliului profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii părinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic.

Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, conţine numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de instituţiile autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniul educaţional.

Dacă inspecţia este realizată de către M.E., copii ale raportului scris final vor putea fi transmise către ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolară inspectată şi, la cerere, secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar, ministrului educaţiei.

Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintă documentul oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistrează atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul şcolar general adjunct, coordonator al Compartimentului curriculum şi inspecţie şcolară, cât şi la unitatea de învăţământ preuniversitar inspectată.

Cu această ocazie, în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ inspectate se încheie un proces-verbal la care este anexat raportul general.

Raportul scris final al inspecţiei trebuie să precizeze:
a)denumirea unităţii de învăţământ şi perioada în care s-a desfăşurat inspecţia;
b)componenţa echipei de inspecţie, cu menţionarea responsabilităţii fiecărui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate);
c)obiectivele inspecţiei;
d)descrierea pe scurt a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);
e)datele generale statistice privind unitatea şcolară - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE);
f)activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;
g)constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi aprecierile şi recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);
h)constatările, aprecierile, recomandările specifice fiecărei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S).
(1)În termen de două săptămâni de la primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator.
În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătăţire a activităţii va include: obiective, activităţi/acţiuni/măsuri, termene/perioade concrete de realizare, desemnarea responsabililor, indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind asumat de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.

În termen de cel mult o săptămână de la primirea planului de îmbunătăţire a activităţii inspectorul coordonator poate face observaţii în legătură cu acesta, observaţii de care unitatea de învăţământ are obligaţia să ţină cont. După aprobare, unitatea de învăţământ va începe aplicarea primelor activităţi/acţiuni/măsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora.

Planul de îmbunătăţire a activităţii, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală va urmări aplicarea planului de îmbunătăţire a activităţii prin inspecţia de revenire. Inspecţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către instituţia care a efectuat inspecţia şcolară generală a respectivei unităţi de învăţământ, în termen de 2 luni de la finalizarea inspecţiei şcolare generale.

Cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învăţământ vizată va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această inspecţie.

Dacă în urma inspecţiei de revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunătăţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală iniţială şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarării de către această instituţie a procedurilor de evaluare externă periodică sau, după caz, de control al calităţii.

Sursa:
- Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare
- Hotărârea Guvernului nr. 369/1.04.2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare
- ORDIN MEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar