SISTEMUL NAŢIONAL DE EDUCAŢIE

[Consilier juridic]

SISTEMUL NAŢIONAL DE EDUCAŢIE
Asemănător sectorului sănătăţii, SNA 2016-2020 a reprezentat primul ciclu strategic care a inclus educaţia printre sectoarele prioritare, cu obiectiv dedicat şi măsuri proprii. Luând în considerare varietatea activităţilor, precum şi dimensiunea sectorului, pentru implementarea măsurilor, a fost necesar un efort substanţial şi o abordare integrată.
În acest context, un efort integrat este reprezentat de încheierea Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în şcoli încheiat între Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei (denumit în continuare ME), Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza căruia voluntarii judecători, procurori, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, consilieri juridici şi mediatori cu studii juridice au fost prezenţi în şcoli pentru prezentarea temelor de educaţie juridică de interes atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice şi au fost organizate vizite de studiu la sediile instituţiilor părţi ale Protocolului, inclusiv sedii ale instanţelor.
În ceea ce priveşte creşterea gradului de informare cu privire la standardele de integritate, concluziile rapoartelor anuale de monitorizare au arătat un interes crescut în implementarea măsurilor subsumate acestui scop.
În acest sens amintim măsurile referitoare la introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară, precum şi înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, care au înregistrat progrese în implementare.
Referitor la măsura privind adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase, aceasta a fost implementată prin adoptarea Codului- cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, care conţine o serie de interdicţii şi obligaţii ale cadrelor didactice în relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei. Inspectoratele şcolare judeţene au procedat la elaborarea propriilor coduri de conduită, iar la nivelul universităţilor este aplicabil Codul de etică şi deontologie profesională universitară.
Măsuri relevante din perspectiva desfăşurării în condiţii de transparenţă şi integritate a examenelor naţionale şi de bacalaureat, care au fost implementate, sunt reprezentate de monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional, precum şi constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe. Totodată, măsurile de monitorizare video şi audio se aplică şi pentru Examenul de definitivare în învăţământ şi pentru Concursul naţional de titularizare.
Referitor la măsura privind introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (în continuare CNATDCU) a întreprins numeroase acţiuni de verificare de-a lungul timpului. În acest sens a fost aprobată o listă a programelor recunoscute de CNATDCU şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice (softuri anti-plagiat).
În ceea ce priveşte implementarea măsurii privind publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/ instituţiilor de învăţământ superior, aceasta a înregistrat progrese inegale la nivelul structurilor de învăţământ din perspectiva respectării standardului privind publicarea informaţiilor de interes public (Anexa 4 la SNA 2016-2020).
Având în vedere importanţa acestui sector, la nivelul ME (şi a 4 structuri subordonate/aflate sub autoritatea/în coordonarea acestuia) a fost desfăşurată o misiune tematică de evaluare, ale cărei concluzii au arătat că implementarea legislaţiei de prevenire a corupţiei în sistemul educaţional este inegală, fiind necesară creşterea implicării ME în calitate de coordonator al unităţilor din sistemul educaţional din România în ceea ce priveşte implementarea SNA.
Concluziile ST SNA arată că implementarea măsurilor aferente sectorului educaţiei a înregistrat progrese la nivelul tuturor măsurilor subsumate, însă inegale din perspectiva implicării unităţilor din sistemul educaţional din România. Din acest considerent, finalul acestui ciclu strategic conturează existenţa nevoii de consolidare a capacităţii de gestionare a implementării măsurilor dedicate educaţiei. În acelaşi sens amintim faptul că una dintre recomandările adresate ME, urmare desfăşurării misiunii de evaluare tematică, a fost luarea în considerare a posibilităţii de elaborare a unei Strategii împotriva corupţiei dedicate sistemului naţional de educaţie.

Sursa: HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 17 decembrie 2021
privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia
EMITENT • GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1218 din 22 decembrie 2021
Data intrării în vigoare 22-12-2021

HOTĂRÂREA nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 se solicita prin e-mail