INFORMARE JURIDICĂ privind riscurile juridice și financiare generate de gestionarea defectuoasă a fondurilor unităților de învățământ⸻
I. Context
În ultimii ani, instanțele de judecată au soluționat cauze penale în care personal financiar-contabil din sistemul educațional a fost condamnat pentru fapte de delapidare, fals intelectual și uz de fals.
Aceste spețe au relevat:
• prejudicii însemnate (de la zeci de mii până la milioane de lei);
• activități ilicite repetate pe parcursul mai multor ani;
• folosirea documentelor justificative false;
• dificultăți majore în recuperarea prejudiciilor, chiar și după hotărâri definitive.
⸻
II. Elemente comune
1. Durata îndelungată a faptelor – lipsa controalelor periodice a permis repetarea lor.
2. Metode similare – virări nelegale, retrageri fără justificare, falsificarea actelor contabile.
3. Impact bugetar și reputațional – afectarea banilor publici și a credibilității școlii.
4. Probleme la recuperare – plăți voluntare reduse sau lipsa bunurilor executabile conduc la riscul ca prejudiciul să rămână nerecuperat.
⸻
III. Recuperarea prejudiciului – răspundere și termene
1. Răspunderea principală:
• Persoana condamnată este obligată, prin hotărârea judecătorească, să restituie prejudiciul (art. 25 Cod procedură penală).
• Executarea se face prin organele de executare silită (executor judecătoresc, ANAF – în funcție de natură).
2. Răspunderea subsidiară:
• Dacă prejudiciul nu este recuperat de la persoana vinovată, există riscul atragerii răspunderii patrimoniale a angajaților cu atribuții de supraveghere și control (art. 254 Codul muncii; art. 138 Cod administrativ).
• În practică, directorii și membrii Consiliului de administrație pot răspunde pentru neglijență în gestionarea patrimoniului public.
3. Termene:
• Executarea silită a titlului civil (hotărârea definitivă) se poate porni imediat, în baza art. 622 Cod procedură civilă.
• Termenul general de prescripție a executării este de 3 ani, dar se întrerupe prin orice act de executare (art. 706 Cod procedură civilă).
• Recuperarea prin rețineri din venituri (salarii, pensii): se aplică lunar, conform art. 729 CPC, cu limite de 1/3 sau 1/2 din venit.
⸻
IV. Implicații pentru unitățile de învățământ
• Obligație de acțiune: școlile trebuie să se constituie parte civilă în dosarul penal și să urmărească executarea hotărârii.
• Diligență activă: conducerea are obligația să sesizeze executorul/ANAF și să mențină monitorizarea permanentă.
• Risc de imputare: lipsa măsurilor de recuperare poate fi interpretată ca neglijență și atrage răspundere administrativă/patrimonială asupra conducerii.
⸻
V. Recomandări preventive
1. Inițierea imediată a executării silite după rămânerea definitivă a hotărârii.
2. Actualizarea periodică a creanței cu dobânzi/penalități conform legislației fiscale.
3. Verificarea bunurilor și veniturilor debitorului (interogări la ANAF, Cadastru, bancă, Casa de pensii).
4. Raportări trimestriale către ISJ privind stadiul recuperării prejudiciilor.
5. Instruirea directorilor și administratorilor financiari privind obligația legală de urmărire a sumelor dispuse prin hotărâri.
⸻
VI. Concluzie
Spețele analizate demonstrează că prejudiciile din fonduri publice pot deveni irecuperabile dacă instituțiile nu acționează rapid și ferm.
Răspunderea pentru recuperarea prejudiciului revine, în primă instanță, autorului faptei, dar în subsidiar poate reveni conducerii unității prin neglijență.
Aplicarea consecventă a măsurilor de control și a procedurilor de executare este singura cale de protejare a patrimoniului școlii și a interesului public.
⸻
