Secțiunea I – Sinteza normativă completă
Regimul juridic al bazei materiale a învățământului preuniversitar
Fundamentul legal primar: Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023Articolul 146 – Baza materială a învățământului preuniversitar
Legea nr. 198/2023 stabilește cadrul general privind constituirea, administrarea, protecția și destinația bazei materiale a sistemului de învățământ preuniversitar, incluzând:
• terenuri, clădiri, laboratoare, ateliere, spații didactice, biblioteci, mijloace de învățământ, internate, cantine, cluburi, baze și complexe sportive, tabere școlare, ateliere de microproducție, edituri, tipografii, locuințe de serviciu și alte bunuri destinate exclusiv procesului educațional.
Structura juridică
• Unitățile de învățământ și de educație extrașcolară pot deține și/sau administra bunuri publice sau private, în funcție de statutul juridic al entității:
o Stat → bunuri din domeniul public local sau al statului;
o Particular → bunuri din proprietate privată;
o Confesional → bunuri din proprietate mixtă, conform fondatorului.
Caracter juridic special
Bunurile care compun baza materială sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe durata utilizării lor educaționale (art. 146 alin. 5).
Regimul de administrare
• Terenurile și clădirile pentru unitățile școlare de stat fac parte din domeniul public local – administrate de consiliile locale.
• Terenurile și clădirile pentru unitățile speciale – domeniul public județean, administrate de consiliile județene.
• Unitățile extrașcolare (palate, cluburi, CJRAE/CMBRAE, ISJ/ ISMB ) – domeniul public al statului, administrate de Ministerul Educației.
• Celelalte componente (mijloace fixe, bunuri mobile etc.) – administrate direct de unitatea de învățământ, prin consiliul de administrație.
Reglementarea secundară: OUG nr. 57/2019 – Codul administrativCodul administrativ, în Partea a VI-a – Regimul juridic al proprietății publice și private, reglementează:
• modul de exercitare a dreptului de proprietate publică de către stat sau UAT-uri (art. 286–288);
• regimul juridic al administrării, concesionării, dării în folosință sau închiriere (art. 289–292);
• principiul afectării speciale, conform căruia un bun aparținând domeniului public poate fi utilizat numai potrivit destinației pentru care a fost afectat prin actul de transmitere/înființare;
• interdicția de înstrăinare, potrivit art. 297 alin. (1): bunurile proprietate publică sunt inalienabile;
• regimul contractelor administrative privind folosința bunurilor publice – orice modificare a destinației lor se poate realiza doar cu respectarea scopului de interes public și numai prin act administrativ cu aviz conform, dacă legea specială o prevede (cum este cazul art. 146 din Legea 198/2023).
Prin urmare, Codul administrativ oferă fundamentul tehnico-juridic pentru administrarea domeniului public educațional, în timp ce Legea nr. 198/2023 introduce regimul specific de protecție și control educațional asupra acestuia.
Reglementarea terțiară: Ordinul ministrului educației nr. 4.283/2024Ordinul ME nr. 4.283/2024, completat prin Ordinul nr. 3.434/2025, operaționalizează articolele 146 alin. (7)–(11) din Legea nr. 198/2023, prin două proceduri distincte:
Anexa nr. 1 Procedura privind elaborarea avizului conform pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat (terenuri, clădiri, spații funcționale).
Prevede:
• condițiile de emitere a avizului conform (activități permise, destinații alternative, perioade maxime – 5 până la 25 ani);
• documentația obligatorie (hotărâre CL/CJ, acorduri CA, extras CF, planuri, fotografii, expertiză, memoriu justificativ detaliat);
• etapele procedurale (solicitare, completări, analiză ME, termen 90 zile);
• obligația reamenajării și revenirii la destinația inițială după expirarea termenului.
Anexa nr. 2 Procedura privind elaborarea avizului conform pentru schimbarea destinației terenului și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice, în primii 3 ani de la încetarea activității educaționale.
Prevede:
• condițiile în care se poate acorda avizul conform (întreruperea activității, lipsa litigiilor, expertize tehnice, activități de utilitate publică, servicii comunitare);
• documentele necesare și etapele de analiză similar cu Anexa nr. 1.
Ambele proceduri consacră rolul central al Ministerului Educației ca autoritate competentă pentru validarea oricărei schimbări de destinație a patrimoniului educațional.
Corelare între cele trei acte normativeElement juridic Legea nr. 198/2023 OUG nr. 57/2019 OM nr. 4283/2024
Proprietatea asupra bazei materiale Art. 146 alin. (1)–(4) Art. 286–288 —
Inalienabilitate / insesizabilitate Art. 146 alin. (5) Art. 297 alin. (1) —
Dreptul de administrare (CL/CJ/ME) Art. 146 alin. (2)–(4) Art. 287, 289 —
Schimbarea destinației (cu aviz) Art. 146 alin. (7)–(8) Art. 291 Anexele 1 și 2
Schimbarea destinației (fără aviz, cu informare) Art. 146 alin. (11) Art. 291 alin. (3) —
Termen soluționare aviz Art. 146 alin. (10) — Art. 8 lit. f)
Închirierea bazei materiale Art. 146 alin. (15) Art. 292 Art. 7¹
Răspundere juridică Art. 146 alin. (13)–(14) Art. 290 —
Evidența în cartea funciară Art. 147 Art. 293 —
Concluzie sintezăBaza materială a învățământului preuniversitar se află sub dublă protecție juridică:
• protecția domeniului public (OUG nr. 57/2019),
• protecția educațională specială (Legea nr. 198/2023).
Orice act de modificare, folosire sau transmitere trebuie să respecte principiul afectării speciale și să fie autorizat prin aviz conform al Ministerului Educației, în termenul legal de 90 de zile, conform OM nr. 4.283/2024.
Secțiunea II – Corelarea articolelor (Lege – OUG – Ordin)
Regimul juridic aplicabil al bazei materiale a învățământului preuniversitar
Principiul afectării speciale și al interesului publicÎn arhitectura juridică actuală, regimul bazei materiale a învățământului preuniversitar derivă din intersecția normelor de drept public privind proprietatea administrativă (OUG nr. 57/2019 – Codul administrativ) și normelor speciale ale educației (Legea nr. 198/2023).
Articolul 146 din Legea nr. 198/2023 particularizează regimul de proprietate publică pentru bunurile educaționale, completând dispozițiile generale din Partea a VI-a a Codului administrativ, articolele 287–292, după cum urmează:
Corelarea articolelora) Art. 146 alin. (2)–(4) din Legea nr. 198/2023
„Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale (...); cele pentru unitățile de învățământ special – domeniul public județean (...); cele din subordinea Ministerului Educației – domeniul public al statului.”
Corelativ: Art. 287 și 289 din OUG nr. 57/2019
Art. 287. Dreptul de administrare se constituie prin act administrativ emis de titularul dreptului de proprietate publică și conferă entității respective (instituție publică, autoritate locală etc.) dreptul de a poseda, folosi și exploata bunul în interes public.
Art. 289. Transmiterea dreptului de administrare se face prin hotărâre de Guvern sau de consiliu local/județean, după caz, și cuprinde obligația păstrării destinației bunului.
Interpretare aplicată:
Consiliile locale și județene exercită dreptul de administrare, nu de proprietate deplină asupra bazei materiale educaționale. Ele pot efectua lucrări, investiții, reparații și pot gestiona utilizarea bunurilor, dar nu pot schimba destinația acestora fără avizul conform al Ministerului Educației, potrivit art. 146 alin. (7)–(8) din Legea 198/2023.
b) Art. 146 alin. (5) din Legea nr. 198/2023
„Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ.”
Corelativ: Art. 297 alin. (1) din OUG nr. 57/2019
„Bunurile care fac obiectul proprietății publice sunt inalienabile. Ele nu pot fi înstrăinate, nu pot fi supuse executării silite și nu pot fi dobândite de alte persoane prin uzucapiune.”
Interpretare aplicată:
Regimul juridic special al bazei materiale educaționale are același caracter cu cel al domeniului public general, dar cu un grad sporit de protecție, datorită destinației educaționale.
Orice act juridic de înstrăinare, ipotecare, cesiune sau grevare cu sarcini asupra acestor bunuri este lovit de nulitate absolută.
c) Art. 146 alin. (7)–(8) din Legea nr. 198/2023
„Schimbarea destinației bazei materiale (...) se poate face numai cu avizul conform al Ministerului Educației.”
Corelativ: Art. 291 din OUG nr. 57/2019
„Schimbarea destinației bunurilor proprietate publică se poate face numai cu respectarea scopului pentru care au fost afectate, potrivit legii.”
Interpretare aplicată:
„Avizul conform” al Ministerului Educației reprezintă garanția legală a păstrării scopului educațional al bunului.
El este obligatoriu și determinant – lipsa sa atrage nulitatea absolută a actului de schimbare a destinației (art. 146 alin. 13 din Legea 198/2023).
d) Art. 146 alin. (11) din Legea nr. 198/2023
„Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale.”
Corelativ: Art. 291 alin. (3) din OUG nr. 57/2019
„Schimbarea destinației bunurilor din domeniul public se poate face prin hotărâre a consiliului local sau județean, în limitele competenței și cu respectarea afectării speciale.”
Interpretare aplicată:
După trecerea perioadei de 3 ani de la încetarea activității educaționale, competența revine autorității deliberative locale, însă numai pentru servicii publice (nu pentru activități comerciale).
Actul nu mai necesită avizul conform al ME, dar informarea scrisă a Ministerului rămâne obligatorie.
Aceasta este o formă de control administrativ indirect, care permite ME să reacționeze dacă destinația nouă afectează rețeaua școlară sau interesul educațional al comunității.
e) Art. 146 alin. (15) din Legea nr. 198/2023
„Închirierea terenurilor și clădirilor (...) se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educației.”
Corelativ: Art. 292 din OUG nr. 57/2019
„Bunurile care aparțin domeniului public pot fi date în folosință sau închiriate, în condițiile legii, numai cu aprobarea autorității publice competente și cu respectarea afectării speciale.”
Interpretare aplicată:
Pentru închirierea temporară a spațiilor școlare (terenuri sportive, săli, ateliere etc.) este necesar avizul conform al ME, emis potrivit OM nr. 5115/2019 și actualizat prin art. 7¹ din OM 4283/2024.
Folosința temporară nu poate afecta activitatea educațională și trebuie destinată, prioritar, elevilor și tinerilor.
Observație doctrinarăNormele din Legea nr. 198/2023 nu abrogă, ci particularizează dispozițiile generale ale Codului administrativ.
Avem, așadar, un raport de complementaritate între:
• dreptul de administrare (art. 287 OUG 57/2019),
• obligația de păstrare a destinației educaționale (art. 146 Legea 198/2023),
• și controlul educațional de legalitate și oportunitate (OM 4283/2024).
Concluzie sinteticăRegimul juridic al bazei materiale educaționale se bazează pe o dublă subordonare legală:
• Subordonare patrimonială – față de autoritatea administrativ-teritorială (proprietar public, conform OUG 57/2019);
• Subordonare funcțională – față de Ministerul Educației (aviz conform, control educațional).
Această arhitectură asigură echilibrul între autonomia locală și interesul național în domeniul educației.
Secțiunea III – Schema procedurală a avizului conform
(în baza Ordinului ministrului educației nr. 4.283/2024 și a art. 146 alin. (7)–(11) din Legea nr. 198/2023)
Fundamentul legalEmiterea avizului conform al Ministerului Educației pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat este reglementată expres de:
• Art. 146 alin. (7)–(11) din Legea nr. 198/2023;
• Ordinul ME nr. 4.283 din 16 aprilie 2024, pentru aprobarea Procedurilor privind elaborarea avizelor conforme pentru schimbarea destinației bazei materiale...;
• Anexa nr. 1 – privind schimbarea destinației bazei materiale (terenuri, clădiri, spații școlare);
• Anexa nr. 2 – privind schimbarea destinației terenului și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activitate didactică în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității.
Principii proceduraleProcedura se bazează pe următoarele principii:
• Afectarea specială – menținerea destinației educaționale a bunurilor aparținând domeniului public;
• Legalitatea administrativă – respectarea competențelor UAT și a termenelor procedurale;
• Transparența decizională – fundamentarea tehnică și economică a solicitării;
• Controlul educațional – Ministerul Educației exercită verificarea oportunității și conformității juridice.
Etapele procedurii de obținere a avizului conformEtapa I – Inițierea solicitării
Inițiator: Autoritatea administrației publice locale (CL/CJ) sau unitatea de învățământ.
Obiect: Schimbarea destinației unei clădiri, a unui teren sau a altor componente ale bazei materiale.
Temei: Art. 146 alin. (7)–(8) din Legea nr. 198/2023.
Documentația inițială obligatorie:
1. Cererea oficială adresată Ministerului Educației (Direcția Generală Juridică / Direcția Generală Patrimoniu și Infrastructură Școlară);
2. Hotărârea consiliului local/județean privind aprobarea intenției de schimbare a destinației;
3. Copia actului de proprietate (Hotărâre de Guvern, HCL/CJ, titlu de proprietate, contract de donație, act de atribuire în administrare);
4. Extras de carte funciară actualizat;
5. Plan de situație, schiță cadastrală sau plan urbanistic relevant;
6. Proces-verbal al Consiliului de administrație al unității de învățământ, cu acordul motivat pentru schimbarea destinației;
7. Referatul tehnic/economic justificativ al UAT;
8. Fotografii, relevee și documentație tehnică a imobilului;
9. Memoriu justificativ (model prevăzut în Anexa Ordinului ME nr. 4283/2024).
Etapa II – Verificarea documentației de către ISJ/ISMB
Termen: maximum 15 zile de la primirea documentației.
ISJ/ ISMB
• verifică legalitatea documentelor;
• întocmește referatul de conformitate și oportunitate;
• transmite dosarul complet Ministerului Educației (cu propunere motivată).
Dacă documentația este incompletă → ISJ/ISMB solicită completări în termen de 10 zile.
Etapa III – Analiza de specialitate în cadrul Ministerului Educației
Structuri competente:
• Direcția Generală Patrimoniu și Infrastructură Școlară;
• Direcția Generală Juridică;
• Direcția Generală Învățământ Preuniversitar (aviz de fond educațional).
Criterii de analiză:
• existența temeiului legal al cererii;
• respectarea destinației de interes public (educațional, cultural, social, sportiv);
• inexistența litigiilor asupra imobilului;
• impactul asupra rețelei școlare și a comunității educaționale;
• asigurarea posibilității de reamenajare/relocare pentru reluarea activității educaționale.
Etapa IV – Emiterea avizului conform
Termen: 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării (art. 146 alin. 10 din Legea nr. 198/2023).
Forma actului:
• Aviz conform al Ministerului Educației, emis de ministru sau de persoana împuternicită;
• act administrativ unilateral cu efect juridic de autorizare.
Valabilitate:
• de regulă 5 ani (poate fi extinsă până la 25 ani, în funcție de tipul de activitate și natura investiției).
Publicitate:
• avizul se comunică UAT solicitant, ISJ/ISMB și unității de învățământ;
• se arhivează în registrul de avize conforme ME.
Etapa V – Implementarea deciziei și obligațiile ulterioare
După primirea avizului:
• autoritatea locală emite hotărârea finală de schimbare a destinației;
• se actualizează registrul de patrimoniu educațional la nivelul ISJ/ ISMB ;
• se menține destinația aprobată pe întreaga durată a avizului;
• în caz de reluare a activității educaționale, UAT-ul are obligația reamenajării și readucerii spațiului la standarde educaționale, conform art. 146 alin. (12).
Situația specială – Schimbarea destinației fără aviz conformDupă expirarea perioadei de 3 ani de la încetarea activității educaționale, potrivit art. 146 alin. (11) din Legea nr. 198/2023:
„Schimbarea destinației terenului (...) se poate face după primii 3 ani (...) de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia.”
Important:
• se menține obligația informării scrise a Ministerului Educației;
• destinația nouă trebuie să vizeze servicii publice (nu activități comerciale);
• ME poate dispune verificări ulterioare prin ISJ/ISMB dacă se constată folosire neconformă.
Sinteză tabelară – Procedura de obținere a avizului conformEtapă Instituție responsabilă Documente principale Termen legal Rezultat
Inițierea cererii UAT / unitate de învățământ Cerere, HCL/CJ, CF, plan, CA, memoriu justificativ — Dosar complet
Verificare preliminară ISJ/ ISMB Referat conformitate + propunere 15 zile Transmitere la ME
Analiză tehnico-juridică Ministerul Educației Avize interne DGPIS, DGJ, DGIP 90 zile Emitere aviz conform
Implementare UAT / CL / CJ Hotărâre de schimbare destinație După primirea avizului Aplicare legală
Monitorizare ISJ/ ISMB + ME Verificare periodică Permanent Control conformitate
Observație practicăÎn cazul în care avizul conform este emis condiționat, UAT-ul are obligația să îndeplinească măsurile impuse (ex. relocarea unei grupe de copii, menținerea unei părți din clădire pentru activități educaționale).
Nerespectarea acestor condiții determină revocarea avizului conform și anularea actelor subsecvente.
ConcluzieProcedura de avizare conformă funcționează ca un mecanism de control educațional preventiv, asigurând:
• protejarea patrimoniului public educațional;
• echilibrul între nevoile comunității și interesul național în educație;
• trasabilitatea juridică a fiecărui bun școlar.
Excelent. Urmează una dintre cele mai importante părți ale lucrării — clară, juridic riguroasă și perfect utilizabilă într-o notă internă, curs sau raport juridic.
Secțiunea IV – Răspunderea juridică
(nulitate, infracțiune, sancțiuni aplicabile în cazul schimbării nelegale a destinației bazei materiale)
Fundament legalRegimul sancționator al actelor privind baza materială a învățământului preuniversitar este stabilit în principal prin:
• Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 146 alin. (13)–(15);
• OUG nr. 57/2019 – Codul administrativ, art. 297, 289 și 291;
• Codul penal, art. 297 alin. (1) și (2) – abuzul în serviciu, coroborat cu art. 13² din Legea nr. 78/2000 privind faptele de corupție.
Nulitatea actelor administrative și civile nelegaleArt. 146 alin. (13) din Legea nr. 198/2023
„Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (8)–(11) sunt nule de drept.”
Efecte juridice:
• Nulitatea este absolută și de plin drept, nefiind necesară o constatare judecătorească pentru a produce efecte;
• Actele subsecvente (închiriere, concesionare, asociere, transmitere, modernizare, demolare) devin lovite de nulitate derivată;
• Unitățile de învățământ pot solicita constatarea nulității la instanța de contencios administrativ (art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004).
Consecință practică:Dacă o primărie schimbă destinația unei clădiri școlare fără aviz conform ME, toate actele rezultate din acea hotărâre de consiliu local devin nule (inclusiv contractele de folosință, parteneriatele sau închirierile).
Răspunderea penalăArt. 146 alin. (14) din Legea nr. 198/2023
„Schimbarea destinației bazei materiale de autoritățile administrației publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.”
Observații interpretative:
• Textul instituie o infracțiune proprie, în sarcina autorităților locale (primar, președinte CJ, secretar general UAT, funcționari implicați);
• Elementul material constă în emiterea, punerea în aplicare sau semnarea actului de schimbare a destinației fără avizul conform;
• Fapta este consumată prin simpla adoptare a hotărârii, indiferent dacă schimbarea s-a realizat efectiv în fapt;
• Forma de vinovăție este intenția directă – autorul cunoaște obligația legală de avizare și o ignoră;
• Se sancționează și tentativa (art. 33 Cod penal).
Subiect activ calificat:
• membrii consiliului local/județean care au votat actul nelegal;
• primarul sau președintele CJ care a contrasemnat;
• funcționarul public care a întocmit sau avizat raportul nelegal;
• persoanele care au beneficiat de folosirea bunului (complicitate / instigare).
Subiect pasiv:
• statul român, prin Ministerul Educației;
• unitatea de învățământ vătămată;
• comunitatea locală, în măsura în care patrimoniul public a fost prejudiciat.
Alte forme de răspundere juridicăa) Răspunderea administrativ-disciplinară
Conform art. 492 și urm. din OUG nr. 57/2019, funcționarii publici sau personalul contractual din primării care au semnat documentații contrare legii pot fi sancționați cu:
• avertisment scris;
• diminuarea salariului;
• suspendarea dreptului de promovare;
• destituirea din funcție.
În cazul directorilor de unități de învățământ care și-au dat acordul fără respectarea prevederilor art. 146, sancțiunea se dispune în baza Codului muncii și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unității.
b) Răspunderea civilă
În baza art. 1349 și urm. din Codul civil, autoritățile sau persoanele fizice/juridice care produc prejudicii prin folosirea nelegală a bazei materiale pot fi obligate:
• la restituirea bunului în starea anterioară;
• la repararea prejudiciilor materiale (valoare de folosință, degradare, lipsă de folosință);
• la plata despăgubirilor pentru prejudiciul moral cauzat comunității școlare.
c) Răspunderea financiară și bugetară
Potrivit OUG nr. 66/2011 și Legii nr. 500/2002, utilizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea scopului educațional constituie abatere financiară și poate fi sancționată de Curtea de Conturi prin:
• stabilirea de măsuri de recuperare a prejudiciilor;
• diminuarea finanțărilor;
• corecții financiare asupra proiectelor europene care au vizat respectivele spații.
Jurisprudență relevantăCurtea de Apel București, Secția contencios administrativ – Decizia nr. 5123/2023:
„Schimbarea destinației unei clădiri școlare fără avizul conform al Ministerului Educației reprezintă un act administrativ nelegal, fiind încălcat principiul afectării speciale prevăzut de art. 291 din Codul administrativ. Hotărârea consiliului local este nulă, iar actele subsecvente sunt lovite de nulitate absolută.”
Curtea Constituțională, Decizia nr. 370/2021:
„Bunurile care fac parte din domeniul public nu pot fi afectate altui scop decât cel pentru care au fost atribuite prin lege sau act de autoritate publică, fără avizul autorității publice centrale competente.”
ConcluzieRăspunderea juridică pentru încălcarea regimului bazei materiale educaționale este multiplă și complementară:
• Nulitate absolută pentru actul administrativ;
• Răspundere penală pentru autoritățile locale;
• Răspundere administrativă pentru funcționarii și directorii implicați;
• Răspundere civilă și financiară pentru prejudiciile cauzate patrimoniului public.
Astfel, legea nu protejează doar un imobil, ci funcția socială a educației.
Orice teren, sală, tabără, bibliotecă sau atelier școlar face parte dintr-un patrimoniu comun al generațiilor — iar orice schimbare de destinație fără aprobarea Ministerului Educației nu este o simplă abatere administrativă, ci o atingere adusă interesului public național.
Secțiunea V – Recomandări pentru Inspectoratele Școlare Județene și Unitățile Administrativ-Teritoriale
(aplicarea unitară a regimului juridic al bazei materiale a învățământului preuniversitar)
Principiu general de acțiuneBaza materială a învățământului preuniversitar constituie patrimoniu public de interes național, afectat în mod special educației și formării tinerei generații.
De aceea, fiecare demers privind utilizarea, modernizarea, transmiterea sau schimbarea destinației trebuie tratat cu prudență juridică, transparență și consultare interinstituțională.
Scopul nu este blocarea inițiativelor locale, ci asigurarea protecției juridice a patrimoniului educațional și a continuității funcției sale publice.
Recomandări pentru Inspectoratele Școlare Județene (ISJ)1. Inventarierea permanentă a bazei materiale educaționale
o Actualizarea anuală a situației terenurilor, clădirilor și bunurilor mobile (în colaborare cu UAT-urile).
o Verificarea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară (art. 147 din Legea nr. 198/2023).
2. Monitorizarea solicitărilor de schimbare a destinației
o ISJ, prin Direcția Județeană de Învățământ Preuniversitar (ISJ/ISMB), are obligația de a fi informat imediat de UAT cu privire la orice intenție de schimbare a destinației unui imobil educațional.
o Se va solicita prezentarea documentației complete, inclusiv memoriul justificativ și procesul-verbal al consiliului de administrație al unității.
3. Asigurarea consultării prealabile a Ministerului Educației
o Înainte de adoptarea oricărei hotărâri locale, ISJ/ISJ/ISMB trebuie să transmită un referat de conformitate și propunere de aviz către ME, în termen de 15 zile.
o În cazurile urgente, se poate transmite electronic, cu semnătură digitală, conform prevederilor OM nr. 4.283/2024.
4. Emiterea de puncte de vedere juridice preventive
o Consilierii juridici ai ISJ pot formula note de opinie pentru UAT-uri sau unități de învățământ, menționând expres riscurile juridice (nulitate, infracțiune, răspundere financiară).
5. Supravegherea respectării destinației aprobate
o După schimbarea legală a destinației, ISJ verifică anual dacă noua utilizare este conformă avizului emis.
o În cazul constatării de abateri, ISJ sesizează Ministerul Educației – Direcția Generală Patrimoniu și, dacă este cazul, organele de control competente (Curtea de Conturi, Prefectură, Parchet).
Recomandări pentru Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT)1. Consultarea ISJ și ME înainte de orice inițiativă
o Nicio hotărâre a consiliului local/județean privind schimbarea destinației unei clădiri sau a unui teren școlar nu se adoptă fără consultarea ISJ/ISMB.
2. Respectarea termenului de 3 ani prevăzut de art. 146 alin. (8)–(11)
o În primii 3 ani de la încetarea activității educaționale → este obligatoriu avizul conform al ME.
o După 3 ani → destinația se poate schimba doar prin hotărâre de CL/CJ, cu informarea scrisă a ME, exclusiv pentru servicii publice.
3. Elaborarea unei documentații complete și conforme
o Se recomandă folosirea modelelor oficiale din Anexele OM nr. 4.283/2024.
o Memoriul justificativ trebuie să conțină:
a) date despre imobil și valoarea contabilă;
b) motivarea propunerii (interes public, utilitate locală);
c) măsuri pentru relocarea activității educaționale (dacă este cazul).
4. Respectarea transparenței și a consultării comunității
o Se recomandă organizarea unei dezbateri publice înainte de schimbarea destinației.
o Proiectul de hotărâre trebuie publicat în prealabil, conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională.
5. Interdicția utilizării în scopuri comerciale
o Conform art. 146 alin. (11), spațiile sau terenurile pot fi folosite doar pentru servicii publice – cultură, sănătate, sport, tineret, asistență socială etc.
o Folosirea pentru activități economice, concesionare comercială sau parteneriate private este strict interzisă fără aprobarea ME.
Recomandări comune ISJ – UAT1. Instituirea unei comisii mixte județene
o ISJ și Consiliul Județean pot institui o comisie comună de verificare și actualizare a patrimoniului școlar, cu rol consultativ.
2. Aplicarea principiului dublului control
o Nicio decizie de schimbare a destinației nu se consideră validă fără dublă vizare:
controlul de legalitate (ISJ/ME);
controlul de oportunitate (CL/CJ).
3. Arhivarea și trasabilitatea documentelor
o Toate cererile, avizele și hotărârile privind patrimoniul educațional trebuie arhivate electronic și comunicate anual ME.
4. Formare și instruire periodică
o ISJ organizează, cel puțin o dată pe an, sesiuni de instruire pentru directori, juriști și reprezentanți ai UAT pe tema regimului juridic al bazei materiale.
Model de conduită administrativă recomandata) Consultă înainte de a decide.
b) Avizează înainte de a schimba.
c) Informează înainte de a aplica.
d) Protejează ceea ce educă.
Concluzie finalăRegimul juridic al bazei materiale a învățământului preuniversitar nu este doar o problemă de patrimoniu, ci o expresie a responsabilității publice față de educație.
Coordonarea corectă între Ministerul Educației, ISJ și autoritățile locale garantează echilibrul între dezvoltarea comunității și respectarea interesului național.
Orice metru de zid școlar are valoare juridică, socială și morală. Iar orice decizie privind destinația lui trebuie să treacă, mai întâi, prin filtrul responsabilității educaționale.
Bibliografie selectivă
1. Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 6 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare.
o Articole relevante: art. 146–147 – „Baza materială a învățământului preuniversitar” și „Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile”.
2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 – Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare.
o Articole relevante: art. 286–297 (Partea a VI-a – Regimul juridic al proprietății publice și private); art. 287–292 (dreptul de administrare, închirierea și schimbarea destinației bunurilor din domeniul public).
3. Ordinul ministrului educației nr. 4.283 din 16 aprilie 2024, pentru aprobarea procedurilor privind elaborarea avizelor conforme pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ prevăzute la art. 146 alin. (7) și (8) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precum și condițiile necesare acordării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 19 aprilie 2024.
4. Ordinul ministrului educației nr. 5.115 din 4 septembrie 2019, privind aprobarea Procedurii de avizare a închirierii bunurilor imobile, temporar disponibile, aflate în proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Educației Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 776 din 25 septembrie 2019.
5. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
6. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, republicată.
7. Doctrină și jurisprudență:
o Decizia Curții Constituționale nr. 370/2021 privind regimul bunurilor aparținând domeniului public;
o Decizia Curții de Apel București nr. 5123/2023 (contencios administrativ – nulitatea hotărârii de schimbare a destinației unei clădiri școlare fără aviz conform);
o Comentarii doctrinare în Revista Română de Drept Public, nr. 2/2024, secțiunea „Domeniul public educațional – între protecție legală și autonomie locală”.