Referendumul pe justiție, explicat

[Consilier juridic]

Informare juridică nr. 32 din 2019

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (6) lit. j) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare care obligă consilierul juridic ,,să informeze conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului”, vă transmit Informarea juridică nr. 32 din 2019 cu denumirea:
Referendumul pe justiție, explicat
În prezent, doar Avocatul Poporului poate contesta la CCR o ordonanță de urgență. Unei ordonanțe de urgență (OUG) i se pot stopa efectele prin patru modalități diferite, conform Constituției. Astfel, este vorba de respingerea actului prin lege, declararea neconstituționalității ordonanței la sesizarea unei instanțe sau a Avocatului Poporului sau abrogarea printr-un alt OUG. Însă când vine vorba despre contestarea unei OUG direct la Curtea Constituțională a României (CCR), atunci doar Avocatul Poporului are, momentan, acest drept.
Această discuție vine în contextul referendumului de pe 26 mai și se referă, mai exact, la cea de-a doua întrebare la care cetățenii sunt chemați să răspundă, și anume „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Efectele unei ordonanțe de urgență pot fi stopate în patru moduri diferite, dar singurul care poate ataca ordonanțele direct la CCR este Avocatul Poporului, potrivit legislației în vigoare. Cea de-a doua parte a întrebării de mai sus cere extinderea dreptului către alte entități ale statului de a contesta OUG.
Când e vorba despre legi, sunt mai multe entități care pot sesiza CCR, respectiv președintele țării, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, senatorii și deputații. Însă în ceea ce privește odonanțele de urgență, singurul care le poate ataca direct la CCR este Avocatul Poporului.
În urma referendumului, dacă acesta va fi validat și dacă răspunsul la această a doua întrebare va fi pozitiv, este posibil ca și altcineva în afară de Avocatul Poporului să poată contesta ordonanțele de urgență. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, parlamentarii trebuie să inițieze un proiect de lege care să aibă o astfel de prevedere, iar apoi proiectul trebuie să urmeze toți pașii necesari pentru a fi aprobat și promulgat.
Așadar, dacă votul cetățenilor va fi unul pozitiv pentru această întrebare, este posibil ca și celelalte entități să poată ataca o ordonanță direct la CCR. Desigur, nu este vorba despre ceva sigur, deoarece referendumul este unul pur consultativ și nu implică o schimbare automată a legislației.
Referendumul național va avea loc pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.
Astfel, cetățenii români se vor prezenta la vot atât pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, cât și pentru referendumul stabilit de președintele Iohannis referitor la legile justiției.

Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa https://www.legisplus.ro sau http://legistm.ro.

Informarea a fost publicată la adresa https://forum.isj.hd.edu.ro azi, 03.05.2019

Sursa: https://www.avocatnet.ro/articol_51174/ ... C4%83.html -avocatnet.ro explică în aceste zile, pe înțelesul tuturor, ce relevanță are referendumul pe justiție și ce implicații poate avea.