Punct de vedere juridic nr. 1/21.05.2019

[Consilier juridic]

Nr.01 / 21.05.2019


PUNCT DE VEDERE JURIDIC CU PRIVIRE LA SOLICITAREA AVIZĂRII DE CĂTRE CONSILIERUL JURIDIC A CRITERIILOR SPECIFICE DE DEPARTAJARE PRIVIND REÎNSCRIEREA/ÎNSCRIEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR PENTRU ANUL ȘCOLAR 2019-2020


1. Consilierul juridic al inspectoratului școlar nu are atribuții legale privind avizarea (controlul de legalitate) actelor emise de un alt angajator

Potrivit art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificarile si completarile ulterioare, consilierul juridic din ISJ are următoarele atribuţii:
(...)
g) acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;
(...)

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

a) Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
b) Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
c) Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
d) Codului deontologic al consilierului juridic,
e) Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, acestea prevăd:

1. Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.
ART. 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.
  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.
ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

2. Codul muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (republicată)(actualizată)

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

3. Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic
  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.
  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
  În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

A aviza actele altei persoane juridice cu care consilierul juridic nu are încheiat un contract individual de muncă presupune din partea acestuia profesarea unei meserii fără drept. Adică infracțiune, conform art. 348 Noul Cod Penal.

2. Consilierul juridic nu poate aviza un act dezbătut și aprobat în cadrul Consiliului de Administrație al unei unități școlare.

Potrivit art. 2 din OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, ,,Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, (…) este organul de conducere al unităţii de învăţământ”.

Conform art. 14 alin. (4) din MEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 ,,Hotărârile consiliului de administraţie pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea procedurii prealabile reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

,,În cazul în care numărul cererilor de înscriere primite de la părinți este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menționate anterior, apoi copiii care îndeplinesc două dintre criterii și, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menționate”, se precizează în Nota MEN nr. 30367/2019. Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ preșcolar sau cu grupe de preșcolari, sunt aprobate de Consiliul de administrație al acesteia și avizate de către consilierul juridic al Inspectoratului Școlar Județean/al municipiului București până la data de 18 mai 2019: ”Criteriile specifice de departajare sunt aplicate după epuizarea departajării pe baza criteriilor generale menționate anterior. Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ va indica documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere. Aceste criterii nu pot fi discriminatorii și nu pot include existența unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului procesului de înscriere în învățământul preșcolar.”
Vâzând contradicțiile juridice dintre mai multe acte juridice, aplicabile sunt prevederile legilor și al ordinelor de ministru mai sus enunțate ca fiind cu forță juridică superioară unei note informative.

Prin urmare, consilierul juridic nu poate aplica viza juridică în aceste condiții și va trebui să se abtină, aplicând următoarea prevedere: Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.