Aspecte juridice privind învăţământul preuniversitar

[Consilier juridic]

În România, învăţământul constituie prioritate naţională. Statul român asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene. Drepturile acestea sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

Legea care asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii este LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările survenite de la apariție până în prezent.

Numai în anul 2021, LEGEA educaţiei naţionale a fost actualizată de către: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 3 februarie 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 31 martie 2021; LEGEA nr. 93 din 19 aprilie 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 27 mai 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 16 iunie 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 10 septembrie 2021; LEGEA nr. 249 din 12 octombrie 2021; LEGEA nr. 271 din 11 noiembrie 2021; LEGEA nr. 273 din 16 noiembrie 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 25 noiembrie 2021; LEGEA nr. 276 din 25 noiembrie 2021.

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

LEGEA educaţiei naţionale are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

Misiunea asumată de LEGEA educaţiei naţionale este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile LEGII educaţiei naţionale prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.

Orice modificare sau completare a LEGII educaţiei naţionale intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi al art. 62 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a adoptat HOTĂRÂREA nr. 369 din 29 martie 2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

HOTĂRÂREA nr. 369 din 29 martie 2021 a fost completată prin: HOTĂRÂREA nr. 540 din 13 mai 2021; HOTĂRÂREA nr. 694 din 24 iunie 2021; HOTĂRÂREA nr. 908 din 19 august 2021.

Ministerul Educaţiei este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului.

Ministerul Educaţiei are rol de sinteză şi coordonare în aplicarea Strategiei şi Programului de guvernare în domeniul educaţiei, formării profesionale şi cercetării ştiinţifice universitare.

Ministerul Educaţiei organizează şi conduce sistemul naţional de educaţie, formare profesională şi cercetare ştiinţifică universitară, exercitându-şi atribuţiile stabilite prin legi şi prin alte acte normative din sfera sa de activitate, şi realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în domeniile sale de activitate.

Ministerul Educaţiei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei, formării profesionale şi cercetării ştiinţifice universitare.

Activitatea Ministerului Educației este reglementată de:
• Legea Educației Naționale nr. 1/2011, actualizată
• Hotărârea Guvernului nr. 369/1.04.2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, actualizată
• Regulamentul de organizare și funcționare - 2021 (aprobat prin ordinul de ministru nr. 4.075/05.07.2021)
Alte acte normative care guvernează activitatea Ministerului Educației:
• Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, actualizată
• Legea nr.7/2004, privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată
• Legea nr. 477/2004 privind codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice
• Ordonanța de Urgență nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public
• Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare
• Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii
• Legea 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, actualizată
• Memorandum Guvern - transparență instituțională

Sediul principal al Ministerului Educaţiei este în municipiul Bucureşti, str. General Berthelot nr. 28-30, sectorul 1. Datele de contact: http://www.edu.ro/contact

Sistemul naţional de învăţământ

În România, învăţământul este un serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile Legii educației naționale, în limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie internaţională.

În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.

Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.

În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educației și cercetării se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.

Învăţământul preuniversitar

Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani.

În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.

În vederea asigurării accesului la învăţământul general obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie și persoanele care nu deţin un cod numeric personal.

Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile legii.

Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

La data de 9 septembrie 2020 a intrat în vigoare ORDINUL nr. 5.447 din 31 august 2020 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Regulamentul-cadru a fost actualizat de către: ORDINUL nr. 5.638 din 28 septembrie 2020;ORDINUL nr. 5.977 din 9 noiembrie 2020;ORDINUL nr. 3.108 din 12 ianuarie 2021;ORDINUL nr. 5.550 din 5 noiembrie 2021.

Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cadrul sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.

Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului intern.

În baza legislaţiei în vigoare şi a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii emit reglementări specifice privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal din domeniul respectiv.

În unităţile de învăţământ-pilot, experimentale şi de aplicaţie se respectă prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a şcolilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie.

În baza Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, a actelor normative şi/sau administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.

Respectarea prevederilor regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de către personalul didactic, didactic auxiliar, nedidactic şi elevi, este obligatorie.

Nerespectarea regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

Atribuțiile inspectoratelor şcolare judeţene şi ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

Potrivit Legii educației naționale, inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuţii:

• aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
• controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară;
• controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
• asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
• coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti;
• monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei pe aria judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi tineretului;
• mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ;
• coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
• prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, raport care se face public;
• aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
• acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
• monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular.
• gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga bază de date a educaţiei;
• înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară din raza lor teritorială în vederea publicării reţelei naţionale a învăţământului preuniversitar;
• realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
• asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.

Articolul 52 din LEGEA nr. 272 din 21 iunie 2004 (republicată) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare prevede:

Ministerul Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, precum şi inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ, ca instituţii ale administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul educaţiei, sunt obligate să întreprindă măsuri necesare pentru:
• facilitarea accesului la educaţia preşcolară şi asigurarea învăţământului general obligatoriu şi gratuit pentru toţi copiii;
• dezvoltarea de programe de educaţie pentru părinţii tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenţei în familie;
• organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care nu pot răspunde la cerinţele programei şcolare naţionale, pentru a nu intra prematur pe piaţa muncii;
• organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care au abandonat şcoala, în vederea reintegrării lor în sistemul naţional de învăţământ;
• respectarea dreptului copilului la timp de odihnă şi timp liber, precum şi a dreptului acestuia de a participa liber la viaţa culturală şi artistică;
• prevenirea abandonului şcolar din motive economice, luând măsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul şcolar, cum sunt: hrană, rechizite, transport şi altele asemenea;
• facilitarea accesului la programe de educaţie pentru sănătate al tuturor elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar.

În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.

Copilul, personal şi, după caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării şi de a se adresa în acest sens conducerii unităţii de învăţământ, în condiţiile legii.

Cadrele didactice au obligaţia de a referi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului şi de a semnala serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceste cazuri.

Potrivit H.G. nr. 369 din 29 martie 2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au următoarele atribuții:

În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti sunt organizate, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, inspectorate şcolare, cu structură aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Inspectorii şcolari generali au calitatea de ordonator secundar de credite.

Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti au în subordine unităţi conexe ale Ministerului Educaţiei, unităţi pentru activitatea extraşcolară şi cluburi sportive şcolare.

Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti asigură activitatea de distribuire a manualelor şcolare către unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Activitatea de distribuire a manualelor şcolare este organizată în cadrul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cu finanţare din bugetul de stat.

Inspectoratele şcolare aprobă statele de funcţii ale caselor corpului didactic, cluburilor sportive şcolare, palatelor şi cluburilor copiilor, precum şi ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv învăţământ special, centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, centrelor de excelenţă, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat de către minister.

Inspectoratele şcolare verifică, controlează, auditează, după caz, modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea unităţilor/instituţiilor din subordine, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv învăţământ special, centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, centrelor de excelenţă, precum şi pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar particular acreditate, pentru care se asigură finanţarea de bază din sume defalcate din TVA.

Inspectorate şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au și alte atribuții specifice prevăzute în ordine, note, notificări, proceduri şi precizări ale Ministerului Educaţiei, etc.

Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educației (O.M.E.CT.S. nr. 5.530 din 5 octombrie 2011).

Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației.

În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi respectând procedurile Legii educației naționale, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.

Date de contact inspectorate școlare: http://www.edu.ro/inspectorate-scolare-judetene