Strategia naţională anticorupţie 2021-2025_1

[Consilier juridic]

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1218 din 22 decembrie 2021.
Așadar, Guvernul României a adoptat în ședința din 17 decembrie, la propunerea Ministerului Justiției, Strategia Națională Anticorupție (SNA), marcând astfel îndeplinirea unuia dintre obiectivele din domeniul justiției în PNRR și având, de asemenea, o mare relevanță din perspectiva MCV.
Denumirea actului normativ: H.G. nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia.
Data intrării în vigoare: 22.12.2021.
Temei legal
Strategia are ca temei legal:
• art. 108 din Constituţia României, republicată,
• art. 25 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Schimbări preconizate
Elaborarea unei noi Strategii Naționale Anticorupție reprezintă una dintre prioritățile Programului de guvernare (2020 – 2024).
În acest sens, Ministerul Justiției a urmărit ca viitorul document strategic să fie corect fundamentat, să răspundă nevoilor reale ale societății românești și să reflecte consultarea tuturor actorilor interesați.
Prezenta strategie a fost realizată în urma unui amplu proces de consultare cu sectorul public, dar și cu societatea civilă și mediul de afaceri din România.
Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.
Viziunea acestei strategii este de a consolida sistemul național de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat.
Promovarea integrității organizaționale în sectorul public, dar și cel privat, este de natură a reduce cazurile de corupție, frauda și a incidentele de integritate în sectoarele expuse la corupție. Totodată, un mediu de integritate robust va sprijini România în atingerea obiectivelor asumate la nivel internațional în domeniul anticorupției și a statului de drept.
Suplimentar măsurilor de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice, etc.
La finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat, precum și că au la dispoziție instrumente care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului de corupţie.
Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional, iar România va consolida percepția de actor credibil, implicat și activ în procesul de contracarare a corupţiei.
Monitorizare
Implementarea SNA 2021 – 2025 se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul strategiilor anterior.
Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate în cadrul platformelor.
Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise în formatele internaționale la care România este parte.
Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea platformelor de cooperare.
H.G. nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia aprobă:
• Strategia naţională anticorupţie 2021-2025, prevăzută în anexa nr. 1,
• Seturile de indicatori de performanţă, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie, prevăzute în anexa nr. 2,
• Inventarul măsurilor preventive, precum şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 3,
• Standardul general de publicare a informaţiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4,
• Standardul de publicare a informaţiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în anexa nr. 5.
Măsuri pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice
Până la finalul lunii martie 2022: îndeplinirea procedurilor privind asumarea unei agende de integritate organizaţională.
Până la finalul lunii iunie 2022: elaborarea, adoptarea, diseminarea în cadrul instituţiei, autorităţii publice, respectiv întreprinderii publice a planurilor de integritate aferente şi apoi transmiterea acestora la Ministerul Justiţiei.
Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituţiilor şi autorităţilor, respectiv a întreprinderilor publice prevăzute în Strategie.
Prin act administrativ, se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcţie de conducere, precum şi persoanele de contact, la nivel de funcţie de execuţie.
Atribuţiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fişa postului, după caz.