Plângerea prealabilă și reclamația administrativă

[Consilier juridic]

Anatomia procedurilor juridice: o analiză comparativă între plângerea administrativă prealabilă și reclamația administrativă

20 iulie 2023 | Alexandra GURAMBA



Plângerea administrativă prealabilă și reclamația administrativă reprezintă instrumente juridice de natură sancționatorie în sistemul administrației publice, având ca scop asigurarea respectării drepturilor și intereselor persoanelor afectate de actele administrative. Aceste mecanisme sunt concepute pentru a remedia încălcările drepturilor și pentru a exercita un control adecvat asupra autorităților administrative.

Plângerea administrativă constituie un mecanism legal prevăzut de Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, prin intermediul căruia o persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim prin intermediul unui act administrativ unilateral are obligația de a solicita autorității publice emitente revocarea parțială sau integrală a acestui act înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Potrivit articolului 7 al acestei legi:

„(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.”

Această dispoziție legală subliniază obligația persoanei afectate de a formula o plângere administrativă în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ unilateral. Prin intermediul plângerii, persoana solicită autorității publice emitente să revoce actul în întregime sau parțial, în funcție de situație. În plus, este specificat că plângerea poate fi adresată și organului ierarhic superior, dacă acesta există. Această prevedere asigură posibilitatea de a solicita revocarea actului administrativ în cadrul sistemului ierarhic al autorităților publice.

Reclamația administrativă reprezintă sancțiunea juridică prin care o persoană vătămată în drepturile sale poate contesta refuzul explicit sau tacit al angajaților din cadrul autorităților sau instituțiilor publice de a aplica prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Potrivit Normei metodologice de aplicare a acestei legi din 07.02.2002, articolul 33 subliniază importanța reclamației administrative ca mijloc de remediere a încălcărilor.

Articolul 33 prevede: „Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamația administrativă prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință a refuzului explicit sau tacit al angajaților din cadrul autorității sau instituției publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice.” Această dispoziție subliniază dreptul persoanei afectate de a utiliza reclamația administrativă ca mijloc de acțiune pentru protejarea drepturilor sale în conformitate cu legea menționată. Reclamația trebuie depusă într-un termen de 30 de zile de la momentul în care persoana vătămată ia la cunoștință de refuzul autorității sau instituției publice de a aplica prevederile legii și normelor metodologice aferente.

Prin intermediul plângerii administrative prealabile, persoanele care se consideră vătămate în drepturile lor pot adresa o solicitare autorității administrației publice emitente pentru a revoca total sau parțial un act administrativ unilateral. Acest mecanism are un caracter preventiv și are drept scop rezolvarea amiabilă a conflictelor, evitând astfel litigiile administrative costisitoare. Plângerea administrativă prealabilă permite autorității să reconsidere actul emis și să își rectifice eventualele erori sau încălcări ale drepturilor persoanei afectate.

Pe de altă parte, reclamația administrativă este o modalitate prin care persoana afectată poate contesta refuzul explicit sau tacit al autorităților administrative de a aplica prevederile legale corespunzătoare. Acest mecanism are un caracter remedial și reprezintă un pas suplimentar pe care trebuie să-l urmeze persoana înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Reclamația administrativă are rolul de a pune presiune asupra autorității administrative, solicitându-i să își revizuiască decizia și să respecte drepturile persoanei afectate conform legii.

Atât plângerea administrativă prealabilă, cât și reclamația administrativă reprezintă proceduri prealabile în sistemul juridic, având caracter obligatoriu și urmărind o rezolvare eficientă și rapidă a litigiilor administrative. Având în vedere natura actelor administrative și importanța protejării drepturilor individuale, aceste două sancțiuni juridice sunt concepute ca etape obligatorii înaintea accesului la instanțele de contencios administrativ.

Deși reclamația administrativă poate fi percepută ca o formă a plângerii prealabile, diferențele dintre ele sunt evidente din perspectiva cauzelor în care sunt aplicabile și a actelor juridice pe care le vizează. Plângerea administrativă prealabilă este mai amplă în ceea ce privește domeniul său de aplicare, având un caracter general pentru actele administrative unilaterale. Pe de altă parte, reclamația administrativă este reglementată strict în cazurile limitative în care este prevăzută de Legea nr. 544/2001 și vizează în principal cererile referitoare la accesul la informații de interes public.

Astfel, chiar dacă există unele asemănări aparente între cele două proceduri, natura cauzelor în care sunt aplicabile și actele juridice pe care le vizează le diferențiază în mod clar. Plângerea administrativă prealabilă acoperă o gamă mai largă de situații și acte administrative unilaterale, în timp ce reclamația administrativă este limitată la cererile în baza Legii nr. 544/2001.

Atât plângerea administrativă prealabilă, cât și reclamația administrativă reflectă preocuparea legislației de a asigura că autoritățile administrației publice acționează în conformitate cu principiile legale și respectă drepturile individuale. Aceste instrumente juridice au un impact semnificativ în menținerea statului de drept, oferind persoanelor afectate posibilitatea de a se adresa în mod oficial autorităților pentru remedierea încălcărilor și obținerea reparării adecvate. Prin urmare, ele contribuie la consolidarea încrederii în sistemul de administrație publică și la asigurarea unei justiții administrative echitabile.

Alexandra Guramba
Studentă – Facultatea de Drept a Universității din București
Sursa> https://www.juridice.ro/696554/anatomia ... 2023-07-20