Hartuirea morala la locul de munca

[Consilier juridic]

Hartuirea morala la locul de munca reprezinta orice comportament care, prin caracterul sau sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru.

Potrivit reglementarilor in vigoare, stresul si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.

In Acordul cadru european privind hartuirea si violenta la locul de munca se arata ca diverse forme de hartuire si violenta se pot manifesta la locul de munca.
Acestea pot:
 sa fie de natura fizica, psihologica si/sau sexuala;
 sa constituie incidente izolate sau tipuri de comportament cu un caracter mai sistematic;
 sa se manifeste intre colegi, intre superiori si subordonati sau sa fie exercitate de catre parti terte precum clienti, pacienti, elevi etc.;
 sa varieze de la cazuri minore de lipsa de respect, la actiuni mult mai grave, inclusiv fapte penale care necesita interventia autoritatilor publice.

Hartuirea se poate manifesta pe plan orizontal - intre colegi de acelasi nivel ierarhic, cat si pe plan vertical: in mod descendent – hartuirea din partea superiorului fata de un subordonat, sau in mod ascendent – hartuirea superiorului de catre subordonat.
Formele hartuirii morale la locul de munca

Hartuirea morala se poate manifesta in mod concret sub numeroase forme, printre care:

 conduita verbala sau fizica menita sa ameninte, sa intimideze sau sa constranga un alt angajat, coleg de munca;
 hartuire verbala prin comentarii care sunt jignitoare sau nedorite in ceea ce priveste originea nationala a unei persoane, rasa, culoarea, religia, varsta, sexul, orientarea sexuala, sarcina, aspectul, dizabilitatea, identitatea sau expresia de gen, starea civila sau alta stare protejata, inclusiv epitete, insulte si stereotipuri negative;
 hartuirea nonverbala include distribuirea, afisarea sau discutia oricarui material scris sau ngrafic care ridiculizeaza, denigreaza, insulta, micsoreaza sau prezinta ostilitate, aversiune sau lipsa de respect fata de un individ sau grup din cauza originii nationale, rasei, culorii, religiei, varstei, sexului, orientarii sexuale, sarcina, aspect, dizabilitate, identitate sexuala, stare civila;
 crearea unei atmosfere de presiune si tensiune la locul de munca prin supravegherea excesiva a modului in care un salariat/subaltern isi indeplineste sarcinile de serviciu;
 demotivarea salariatului prin refuzul de a repartiza angajatului sarcini, sau, prin stabilirea de sarcini necorespunzatoare cu fisa postului astfel incat acesta sa fie determinat sa-si caute un alt loc de munca;
 repartizarea de prea multe sarcini salariatului, ceea ce ii poate crea o stare de oboseala permanenta si epuizare;
 lipsirea salariatului de informatii-cheie necesare realizarii sarcinilor, urmate de sanctionarea acestuia;
 aplicarea unui tratament diferentiat fata de alti angajati;
 discreditarea abilitatilor profesionale ale colegului/salariatului/subalternului si atacul la reputatia acestuia (se fac glume nepotrivite, sunt raspandite zvonuri, se incearca umilirea persoanei, nu ii sunt recunoscute rezultatele, ii este atacata demnitatea, integritatea, credibilitatea si competenta, persoana este prezentata de catre agresor ca si cum ar merita genul acesta de comportament);
 raspandirea informatiilor false cu privire la viata profesionala si personala a salariatului/colegului/subalternului;
 raspandirea unor imagini (foto-video), in mod neautorizat, referitoare la viata personala a salariatului/colegului/subalternului, in retele sociale, pe grupuri online, in reteaua interna de comunicare a angajatorului, in alte medii;
 izolarea salariatului fata de colegii sai – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel incat acesta sa nu poata interactiona cu ceilalti salariati: excluderea de la sedintele de echipa, de la intalnirile formale sau informale ale personalului/echipei, mutarea nejustificata a biroului, a locului in care isi desfasoara activitatea;
 ignorarea repetata a salariatului, in ciuda incercarilor sale de comunicare precum si ignorarea repetata a cererilor si plangerilor angajatului;
 discriminarea angajatilor prin evaluarea lor pe criterii discretionare;
 atacul la persoana sau impiedicarea salariatului de a se exprima (persoana este intrerupta, se incearca intimidarea sa, este amenintata, este tratata mai degraba ca obiect decat ca subiect al unei discutii, agresorul i se adreseaza intr-o maniera negativa, asupritoare);
 contactarea salariatului in mod constant in afara orelor de program sau in timpul concediului sau refuzul constant de a acorda concediu de odihna.

Sursa: https://e-juridic.manager.ro/articole/c ... uid=249137

[LICEUL ILIA]

Exceptional