PUNCT DE VEDERE privind imposibilitatea reprezentării în instanță a unităților

[Consilier juridic]

⸻

PUNCT DE VEDERE privind imposibilitatea reprezentării în instanță a unităților de învățământ de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean

⸻

I. Cadru general legal privind profesia de consilier juridic

Profesia de consilier juridic este reglementată de un cadru juridic specific, care stabilește clar raporturile de muncă și limitele exercitării atribuțiilor sale:
• Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic;
• Codul muncii – Legea nr. 53/2003, republicată;
• Statutul profesiei de consilier juridic din 2004;
• Codul deontologic al consilierului juridic.

Conform art. 4 din Legea nr. 514/2003, consilierul juridic asigură consultanță și reprezentare exclusiv în favoarea instituției cu care are raporturi de muncă, adică a angajatorului său. Acest principiu este reluat în toate celelalte reglementări profesionale.

De asemenea, potrivit art. 10 din Codul muncii, salariatul (inclusiv consilierul juridic) prestează munca „pentru și sub autoritatea unui angajator”, în schimbul unui salariu.

⸻

II. Statutul consilierului juridic al inspectoratului școlar

În sistemul educațional preuniversitar, consilierul juridic este angajat cu contract individual de muncă la nivelul Inspectoratului Școlar Județean. Conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector învățământ preuniversitar, angajatorii sunt:
• Ministerul Educației,
• Inspectoratele școlare,
• Unitățile de învățământ,
• Unități conexe ale învățământului preuniversitar.

Astfel, unitățile școlare nu sunt angajatorul consilierului juridic al inspectoratului, iar acesta nu poate presta servicii juridice în numele altor entități decât a angajatorului său – ISJ.

⸻

III. Inexistența temeiului legal pentru reprezentarea altor entități

Reprezentarea în instanță a unei entități juridice presupune existența unei relații de muncă sau de mandat legal între consilierul juridic și acea entitate. În lipsa unei astfel de relații:
• nu există un raport juridic de reprezentare,
• iar prestarea serviciului juridic pentru o altă entitate (ex: o școală) ar constitui o încălcare a limitelor legale ale profesiei.

Această concluzie este susținută și de art. 40 din Statutul profesiei de consilier juridic, care prevede că „consilierul juridic apără drepturile entității pentru care exercită profesia”.

⸻

IV. Riscuri juridice asociate reprezentării nelegale

Prestarea de activități de reprezentare juridică pentru o altă instituție decât angajatorul propriu este interzisă și poate atrage răspundere penală potrivit art. 348 Cod penal – „Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități”.

Aceasta se aplică în cazul în care consilierul juridic exercită atribuții în afara cadrului legal, fără autorizație, sau în afara raportului juridic de muncă.

⸻

V. Concluzie

În temeiul actelor normative menționate:
• Nu există temei legal pentru ca consilierul juridic al inspectoratului școlar județean să reprezinte în instanță unitățile de învățământ sau unitățile conexe.
• Fiecare unitate este persoană juridică distinctă, cu dreptul și obligația de a-și asigura apărarea proprie, fie prin conducerea unității, fie – cu aprobarea ordonatorului superior – prin contractarea unui avocat.
• Orice altă practică ar constitui exercitarea fără drept a unei activități profesionale și ar putea atrage răspundere juridică.

⸻

VI. Bază legală consultată:
• Legea nr. 514/2003 privind organizarea profesiei de consilier juridic
• Codul muncii – Legea nr. 53/2003, republicată
• Statutul profesiei de consilier juridic (2004)
• Codul penal – art. 348
• Contractul colectiv de muncă la nivel de sector – învățământ preuniversitar

⸻