Riscuri de corupţie și incidente de integritate

[Consilier juridic]

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (6) lit. j) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare care obligă consilierul juridic ,,să informeze conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului”, vă transmit Informarea juridică nr. 23 din 2019 cu denumirea:

Evaluarea riscurilor de corupţie și a incidentelor de integritate

Evaluarea riscurilor de corupţie și a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

În Monitorul Oficial nr. 751 din 30 august 2018 a fost publicată H.G. nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate.

Data intrării în vigoare: 30 august 2018.

Hotărârea aprobă:

1. Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 1, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 2, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie, prevăzuţi în anexa nr. 3, şi formatul registrului riscurilor de corupţie, prevăzut în anexa nr. 4.
2. Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prevăzută în anexa nr. 5, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate, prevăzut în anexa nr. 6.

Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie

Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (numită în continuare Metodologia standard) reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

Metodologia standard se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite. Prin ordin sau decizie a conducătorilor entităţilor menţionate se pot reglementa norme de aplicare adaptate specificului entităţilor respective.

Scopul metodologiei standard este asumarea unor măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul riscurilor de corupţie pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscurilor de corupţie, precum şi a impactului în cazul materializării acestora.

În vederea realizării activităţilor prevăzute de metodologia standard, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 3 dispun, prin ordin sau decizie, constituirea unui grup de lucru pentru implementarea metodologiei.

Componenţa Grupului de lucru se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale autorităţilor şi instituţiilor publice.

Din componenţa Grupului de lucru fac parte:

• o persoană din conducerea instituţiei - în calitate de şef al Grupului de lucru;
• conducătorii sau reprezentanţii structurilor care se ocupă de următoarele activităţi: integritate, control intern, răspundere disciplinară, audit intern, resurse umane, control intern managerial, achiziţii publice, gestionarea mijloacelor financiare - în calitate de membri ai Grupului de lucru;
• consilierul de etică şi, după caz, consilierul de integritate - în calitate de membru al Grupului de lucru.

Prin actul de constituire a Grupului de lucru se desemnează şi secretarul acestuia.

Conducătorul instituţiei poate extinde componenţa Grupului de lucru şi la alte funcţii pe care le consideră relevante pentru realizarea activităţilor Grupului de lucru.

În cadrul fiecărei instituţii va fi stabilit, prin act intern, modul de convocare a Grupului de lucru, de luare a deciziilor în cadrul acestuia, precum şi alte aspecte procedurale privind funcţionarea Grupului de lucru.

În desfăşurarea activităţilor sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor compartimentelor din structura organizatorică a instituţiei, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele fixate, informaţiile sau documentele solicitate.

Grupul de lucru are următoarele atribuţii:

• identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
• evaluarea riscurilor de corupţie;
• stabilirea măsurilor de intervenţie;
• completarea Registrului riscurilor de corupţie;
• monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie.

Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente ale autorităţilor şi instituţiilor publice care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.

Pentru identificarea riscurilor de corupţie, Grupul de lucru are în vedere:

• cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei;
• rapoartele de audit intern;
• rapoarte ale Curţii de Conturi;
• rapoarte ale autorităţilor de control;
• chestionare aplicate persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul instituţiei sau al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate.

Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare şi angajaţilor din cadrul structurilor care desfăşoară activităţi considerate vulnerabile la corupţie.

Grupul de lucru poate avea în vedere şi alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti.

În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. e) şi alin. (3) din Metodologia standard, actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi forma chestionarului.

În situaţia în care documentele sau informaţiile enumerate mai sus beneficiază de o circulaţie restrânsă, actul intern menţionat la art. 9 din Metodologia standard, va reglementa şi modul de acces la aceste documente.

În baza informaţiilor obţinute conform alin. (2), (3) şi (4) din Metodologia standard, Grupul de lucru procedează la analizarea activităţilor vulnerabile la corupţie, precum şi a surselor posibile de riscuri.

Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact.

Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

• estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;
• estimarea impactului;
• determinarea expunerii la risc;
• clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie;
• determinarea priorităţii de intervenţie.

Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilităţii de materializare a riscurilor de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 2 la hotărâre.

Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:

• 1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare;
• 2 reprezintă probabilitate medie de materializare;
• 3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare.

Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 3 la hotărâre.

Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:

• 1 reprezintă impact scăzut;
• 2 reprezintă impact mediu;
• 3 reprezintă impact ridicat.

Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupţie constă în produsul dintre valoarea probabilităţii de materializare a acelui risc de corupţie şi valoarea impactului în situaţia materializării lui.

Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.

Valorile 4 şi 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de intervenţie.

Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenţie urgentă.

După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

Pe baza rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, Grupul de lucru propune măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul acestora.

Pentru fiecare măsură de intervenţie se stabilesc responsabilul şi termenul de finalizare a implementării.

Măsurile de intervenţie pot consta, printre altele, în:

• formularea de propuneri cu privire la modificarea legislaţiei;
• activităţi de instruire;
• dezvoltare de sisteme informatice;
• elaborare de proceduri de lucru;
• planificarea şi derularea periodică a unor activităţi de audit şi/sau control pentru activităţile considerate vulnerabile;
• rotaţia personalului.

Pe baza activităţilor reglementate la art. 11-16 din Metodologia standard, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupţie.

Registrul riscurilor de corupţie are următoarea structură (anexa nr. 4 la hotărâre):

• domeniul de activitate;
• descrierea riscului;
• probabilitatea, impactul şi expunerea la riscul de corupţie;
• măsurile de intervenţie;
• termenul de implementare;
• responsabilul de risc.

Registrul riscurilor de corupţie fundamentează planul de integritate.  

Monitorizarea şi revizuirea se realizează de către Grupul de lucru sau persoanele desemnate în acest sens, la nivelul instituţiei unde acesta este constituit.

Anual, Grupul de lucru sau persoanele desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupţie şi procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituţiei.

În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie şi introduse în Registrul riscurilor de corupţie revizuit.

Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 3 din Metodologia standard au obligaţia actualizării o dată la doi ani a planurilor de integritate, având la bază rezultatele aplicării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie.

Planurile de integritate se transmit către Secretariatul tehnic al SNA.

În vederea evaluării implementării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al SNA întocmeşte rapoarte anuale, pe baza informaţiilor transmise de instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 3 din Metodologia standard.

Documentaţia privind implementarea metodologiei se păstrează de către secretarul Grupului de lucru din cadrul instituţiei şi trebuie să fie disponibilă în situaţia evaluării activităţii de implementare a prezentei metodologii.

Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate

Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (numită în continuare Metodologia de evaluare) se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite.

Datele cu caracter personal se prelucrează exclusiv în îndeplinirea scopului acestei metodologii, în conformitate cu prevederile legale.

Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice desemnează, prin act intern, responsabilul pentru implementarea metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate.

În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice în cadrul cărora nu se poate desemna un responsabil pentru implementarea metodologiei, atribuţiile privind metodologia de evaluare a incidentelor de integritate se îndeplinesc de către instituţia supraordonată în beneficiul acestora.

Responsabilul pentru implementarea metodologiei desfăşoară următoarele activităţi:

• obţinerea de informaţii privind incidentul de integritate;
• analiza incidentului de integritate;
• propunerea de măsuri de prevenire şi/sau control.

Conducerea autorităţii sau instituţiei publice, compartimentul responsabil cu activitatea de resurse umane sau alte structuri din cadrul acesteia care deţin informaţii cu privire la dispunerea unor măsuri privind un incident de integritate sesizează responsabilul pentru implementarea metodologiei şi transmit acestuia informaţiile sau documentele necesare derulării procedurii de evaluare a incidentului de integritate, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a incidentului de integritate respectiv.

În măsura în care apreciază că este necesar, responsabilul pentru implementarea metodologiei poate solicita informaţii Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altor autorităţi sau instituţii publice care deţin informaţii privind incidentul de integritate.

Analiza are în vedere cu precădere următoarele aspecte:

• tipul de eveniment care constituie incidentul de integritate evaluat;
• sectorul de activitate în care a intervenit incidentul de integritate şi funcţia persoanei care l-a săvârşit;
• starea de fapt şi modul de operare;
• cadrul legislativ aplicabil şi procedurile interne din cadrul autorităţii sau instituţiei publice relevante pentru incidentul analizat;
• cauzele incidentului de integritate, prin raportare la ameninţările şi vulnerabilităţile identificate in procesul de evaluare a riscurilor de corupţie, precum şi cele aferente incidentului de integritate evaluat;
• durata procedurii de cercetare a faptelor ce constituie abatere disciplinară;
• sancţiuni disciplinare, administrative sau, după caz, penale aplicate;
• efectele incidentului de integritate asupra raporturilor de muncă ale persoanei care a săvârşit incidentul de integritate;
• impactul incidentului de integritate asupra activităţii autorităţii sau instituţiei publice.

Pe baza informaţiilor obţinute, responsabilul pentru implementarea metodologiei întocmeşte, pentru fiecare incident de integritate produs, un raport cuprinzând informaţiile prevăzute la alin. (1) din Metodologia de evaluare, propuneri de măsuri pentru prevenirea apariţiei unui incident similar, precum şi responsabilul şi termenul pentru implementarea măsurilor de prevenire şi/sau control propuse.

Raportul menţionat la alin. (2) din Metodologia de evaluare se transmite spre aprobare conducerii autorităţii sau instituţiei publice.

În ipoteza prevăzută de art. 5 alin. (2) din Metodologia de evaluare, raportul de evaluare a incidentului de integritate se comunică structurii în care a avut loc incidentul de integritate.

Conducerea autorităţii sau instituţiei publice dispune verificarea periodică a modului de realizare a măsurilor aprobate conform art. 7 alin. (3) din Metodologia de evaluare şi informarea responsabilului pentru implementarea metodologiei.  

Responsabilul pentru implementarea metodologiei elaborează un raport anual privind evaluarea incidentelor de integritate, care se aprobă de către conducerea autorităţii sau instituţiei publice, se publică pe site-ul acesteia şi se transmite către Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie până la data de 31 martie a anului următor. Conţinutul raportului este prevăzut în anexa nr. 6 la hotărâre.

În vederea evaluării impactului aplicării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare, pe baza informaţiilor transmise de autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1 din Metodologia de evaluare.

Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie publică anual pe portalul SNA lista incidentelor de integritate şi a măsurilor de prevenire a reapariţiei acestora.

Datele cuprinse in raportul menţionat la art. 7 alin. (2) din Metodologia de evaluare se valorifică şi în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie desfăşurat la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Planul de integritate al autorităţii sau instituţiei publice se actualizează corespunzător măsurilor de prevenire şi control menţionate la art. 7 alin. (2) din Metodologia de evaluare.

Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa https://www.legisplus.ro sau http://legistm.ro.




Update:
Informarea juridica https://legistm.ro/blog/evaluarea-riscu ... e-coruptie