Aspecte teoretice privind DECIZIA

[Consilier juridic]

DECIZIA este un instrument de exercitare a managementului şi reprezintă elementul esenţial al activităţii manageriale, fiind cel mai important instrument specific de exprimare al acesteia.

Decizia este actul administrativ care naște, modifică sau stinge efecte juridice.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ (decizie), se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru suspendarea, respectiv anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, în conformitate cu Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrative, actualizată.

Decizia managerială reprezintă hotărârea care are urmări imediate asupra activităţii personalului din subordine, fiind în final, un act cu caracter obligatoriu, normativ, prin care organismele şi persoanele investite cu autoritate şi responsabilitate decizională stabilesc direcţia unei acţiuni şi modul ei de realizare, cu asigurarea resurselor corespunzătoare.

Clasificarea deciziilor

În procesul decizional, situaţiile decizionale se manifestă în:
• condiţii de certitudine (probabilitatea de a realiza obiectivul este maximă);
• condiţii de incertitudine (probabilitatea de a realiza obiectivul este apreciabilă, spre medie);
• condiţii de risc (probabilitatea de a realiza obiectivul este redusă).

După orizontul activităţilor, deciziile pot fi:
• strategice (pentru perioadă mai mare de un an);
• tactice (vizează o activitate sau o subactivitate, pentru perioade mai reduse decât intervalul de un an);
• curente (sunt cele mai frecvente şi vizează realizarea de obiective individuale, specifice, constând în sarcini şi atribuţii; perioadele de referinţă sunt mai scurte, respectiv câteva săptămâni).

În raport cu palierul la care este situat managementul, deciziile sunt:
• la nivel superior;
• la nivel mediu;
• la nivel inferior.

După frecvenţa lor, deciziile pot fi:
• periodice (la anumite intervale definite);
• aleatorii (la intervale neregulate);
• unice (au caracter de excepţie).

Posibilitatea anticipării clasifică deciziile în:
• anticipate;
• imprevizibile.

In raport cu competenţa decizională, există:
• decizii integrale;
• decizii avizate.

Sfera de cuprindere evidenţiază existenţa deciziilor:
• individuale;
• colective.

Caracteristici ale actului decizional

Actul decizional are la bază următoarele caracteristici:
• criteriile de decizie;
• obiectivul;
• decidentul;
• mulţimea alternativelor pozitive;
• mulţimea situațiilor și a stărilor posibil-negative;
• mulţimea consecinţelor;
• utilitatea aşteptată de decident în baza realizării unei anumite consecinţe.

Factori determinanţi

Factorii determinanţi în luarea deciziei se pot împărţi în două mari categorii:
• factori interni;
• factori externi.

Factorii interni (tehnici, economici, sociali) sunt:
• Factorul decident reprezentat de calităţile, cunoştinţele şi capacităţile individuale ale persoanelor sau ale grupului antrenate în luarea deciziei;
• Motivarea ca acţiune de depistare şi de satisfacere a factorilor de stimul pentru participarea la procesul conducerii şi la acţiunea de materializare a lui în practică;
• Responsabilitatea ca atitudine faţă de conţinutul şi consecinţele deciziei;
• Volumul informaţilor aflate la dispoziţia factorilor decidenţi care se referă atât la fenomene cunoscute, cât şi la unele necunoscute, dar a căror probabilitate şi sens se pot predetermina;
• Mediul intern reprezentat de nivelul şi complexitatea elementelor de dotare materială a unităţilor, influenţa continuă exercitată de revoluţia tehnico-ştiinţifică, nivelul de pregătire al personalului, stadiul la care au ajuns mijloacele de informare, climatul de muncă.


Factorii externi (tehnici, economici, sociali) sunt:
• Sensul şi ritmul de dezvoltare a ramurii sau domeniului de activitate;
• Informaţiile referitoare la valorificarea cercetărilor tehnice, economice şi sociale;
• Restricţiile cu caracter funcţional, de structură, dimensiune şi cele cu caracter normativ-legislativ;
• Cadrul de relaţii reprezentat de ansamblul controlat al relaţiilor cu alte organisme;
• Cadrul legislativ.

Etapele parcurse de un proiect decizional până devine decizie –Anexa nr. 1

La baza oricărei decizii stă un proiect decizional.

După elaborarea proiectului deciziei, urmează în mod necesar o etapă de control al tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea proiectului; aceasta reprezintă o analiză care supune unei examinări de ansamblu factorii, împrejurările şi raţiunile care au condus la proiectul emis.

Analiza se încheie cu stabilirea în detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multă atenţie a tuturor dificultăţilor posibile precum şi a căilor de rezolvare.

Această analiză finală este deosebit de importantă şi nu se recomandă a fi neglijată. În cazul în care consecinţele deciziei nu sunt în concordanţă cu expectanţele, sau dacă dificultăţile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totală; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la început, respectiv iniţierea unui nou proces de analiză a deciziei.

Realizarea unei decizii se face cu respectarea procedurii de întocmire/vizare a deciziilor.

Mai multe...
-https://forum.isj.hd.edu.ro/viewtopic.php?f=150&t=19926
-https://forum.isj.hd.edu.ro/viewtopic.ph ... 32ad27e309